Cum poate ajunge România la 20.000 de dolari per capita?

„România nu este o ţară nici bogată, nici săracă. Suntem într-o zonă relativ echilibrată, coerentă, de 10.000 de dolari per capita. Întrebarea este cum faci să pleci de la 10 mii şi să ajungi la 20 de mii? Ca să faci o analogie, te uiţi la ţările care au făcut acest lucru. Am văzut 38 de ţări care au făcut acest parcurs. Croaziera pe care au făcut-o a fost cam de 10-12 ani.

Din 2008 până în 2015, noi am bătut pasul pe loc. Ca să ajungem din punctul a în punctul b trebuie să folosim patru motoare: agricultura, serviciile, industria şi construcţiile. Celelalte ţări aşa au făcut, dar folosind doar câte un motor.

Care este paradoxul? României îi funcţionează toate motoarele. Această aeronavă, numită România, care trebuie să ajungă de la 10 mii la 20 de mii, consumă intermediere financiară. Cât din ceea ce se produce în această ţară este finanţat intern? Intermedierea financiară este foarte importantă ca să poată funcţiona economia. Nu putem tempera creşterea creditului, atât pe companii, cât şi pe persoane fizice, şi în acelaşi timp să ne dorim o creştere economică la nivel naţional. Intermedierea financiară în România este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. O parte trebuie intermediată nu numai de bănci, ci şi de piaţa de capital. Intermedierea prin piaţa de capital este sub 5% şi prin bănci de 95%. La americani este de 75% prin piaţa de capital.

Suntem în perioada tehnologiei digitale. O parte din creditarea făcută de bănci o să fie preluată de crowdfunding. În 2015, intermedierea făcută prin platformele de crowdfunding a ajuns la 34 de miliarde de dolari. Dar nu este o rupere de sistemul financiar, acesta trebuie să integreze. Marele avantaj al acestei oferte digitale este că apropie clientul, îl pune în centru, ceea ce îşi doresc bancile”, a afirmat Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al Alpha Bank, în cadrul serii organizate de Grupul Alexandrion.

Una dintre cele mai frumoase clădiri ale României, o instituţie de referinţă a vieţii culturale contemporane, adăpostind valori artistice locale, naţionale şi universale, Palatul Baroc (Muzeul de Artă Timişoara), a găzduit luni, pentru câteva ceasuri, evenimentul din seria Serile Brâncoveanu, alături de personalităţi din mediul de business, artă şi media.

În sala de concerte cu arhitectură în stil baroc, riguros planificată de Casa Habsburg, în care a cântat Franz Liszt şi Împăratul Austriei asculta muzică şi se întreţinea cu reprezentanţii săi în Banat, Serbia şi Transilvania, marele actor Horaţiu Mălăele s-a alăturat unei seri memorabile prin interpretarea unei serii de partituri excepţionale, într-un stil inconfundabil, povestind viaţa de zi cu zi a tuturor prin ironie şi autoironie.

Arta şi afacerile, un duo inedit, au fost alimentate în cadrul serii cu pasiune, încântând o paletă largă de public. „Serile Brâncoveanu sunt un eveniment mai puţin obişnuit. Îşi propune ca în oraşele cu o economie dinamică, cu tradiţie şi clădiri vechi, să aducă în acelaşi loc preocupările noastre pentru business, pentru progres, alături de valori ale artei româneşti. Ne-am gândit că ar fi minunat ca de la preocupările stresante ale fiecărei zile să călătorim prin trecutul spiritual şi urbanistic, dar şi prin viitorul economic al ţării noastre. Astfel, oferim produselor noastre o dimensiune nespus de actuală, dar şi una profund legată de istoria României, prin vinarsul Brâncoveanu”, a concluzionat Nawaf Salameh, CEO Alexandrion Grup România.

Nawaf Salameh, CEO Alexandrion Grup România

Horaţiu Mălăele

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.