Controverse româno-sovietice în planul istoriografiei şi al politicii internaţionale în timpul Războiului Rece este tema unei incitante dezbateri pe care o organizează miercuri, 9 februarie, la sediul său din Capitală, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu” al Institutului Naţional pentru Studierea Totalitarismului.
Cu acelaşi prilej, în consens cu subiectul dezbătut, se lansează două cărţi pe care le socotesc de pe acum a fi unele dintre evenimentele editoriale ale anului. Este vorba despre volumul „Sub lupa Moscovei. Politica externă a României. 1965- 1989”, semnat de, Vasile Buga, şi despre „Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece. 1945-1989”, autor Ion Constantin. Firesc, manifestarea moderată de gazdă, prof. dr. Radu Ciuceanu, are invitaţi pe măsură: prof. univ.dr. Ioan Scurtu, dr. Micea Druc, dr. Nicolae Ecobescu, dr. Ioan Talpeş, dr. Constantin Vlad, ambasadorul Ion Bistreanu şi publicistul Corneliu Vlad.
Cum se constată, este vorba de subiecte extrem de sensibile, neabordate frontal până acum, fapt care reprezintă o bilă albă atât pentru Institut, cât şi pentru cei doi autori. În al doilea rând, aş remarca „artileria grea” a personalităţilor prezente la dezbatere, o garanţie a profunzimii şi substanţialităţii acesteia într-o vreme în care atare teme, fie sunt expediate şi tratate în mod rudimentar, chiar extremist, fie sunt comentate în necunoştinţă de cauză. De aici decurg şi aberaţiile care se spun şi, fapt şi mai grav, se preiau în unele studii şi în mass-media.Mai exact, acestora le lipseşte contactul nemijlocit cu documentele şi sursele primare, ceea ce în cele două volume lansate miercuri la INST reprezintă elementul primordial.
Am în vedere aici şi numele şi prestigiul autorilor: este vorba de Vasile Buga, unul dintre cei mai competenţi specialişti în domeniul raporturilor româno-sovieto-ruse pe care-i avem azi. El a mai semnat o carte de excepţie – „Pe muchie de cuţit. Relaţiile româno-sovietice, 1965-1989”- din care Cotidianul.ro a publicat, în avanpremieră, un capitol. Studiul unor documente, analize şi articole este dublat cu brio de consideraţiile şi observaţiile personale din perioada de peste două decenii în care Vasile Buga a fost referent la Secţia Relaţii Externe a CC al PCR, când a participat direct, inclusiv ca interpret, la numeroase întâlniri româno-sovietice, unele la cel mai înalt nivel. Capitolele cărţii de faţă reprezintă o lectură palpitantă: ne referim la nemulţumirile Kremlinului faţă de faptul că România a stabilit relaţii diplomatice cu R.F. Germania sau că nu a rupt relaţiile diplomatice cu Israelul după războiul din iunie 1967; la vizita preşedintelui Richard Nixon la Bucureşti (1969) şi dezaprobările Moscovei; polemica sovieto-chineză şi distanţarea Bucureştiului; abordările diferite ale crizei din Polonia etc.
În ce-l priveşte, prof. dr. Ion Constantin este un reputat istoric, specializat în problema Basarabiei. În carte, el porneşte de la premisa că „ Documentele de arhivă introduse în circuitul istoriografic în ultimii ani relevă o serie de aspecte extrem de interesante privind modul în care liderii comuniști români s-au implicat în discuții cu sovieticii pe temele respective, reamintindu-le acestora nu numai de rădăcinile româneşti ale Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti, dar și de dreptul istoric al poporului nostru asupra provinciilor sale răsăritene răpite de URSS după cel de-Al Doilea Război Mondial. Schimbările de atitudine a Bucureștiului în această chestiune „delicată” a raporturilor româno-sovietice s-au produs într-o manieră evolutivă, graduală, fiind strict determinate de o serie de factori și condiționări obiective, pe care le vom evidenția în cele ce urmează”.
Sunt, mai sus, câteva repere ce ne fac să urmărim cu interes manifestarea de miercuri de la INST şi cărţile ce vor fi lansate cu această ocazie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.