Miercuri, 7 septembrie, la Cărtureşti Verona, a avut loc o dezbatere dedicată traducătorilor şi redactorilor, eveniment propus de organizatorii Nopţii Europene a Literaturii la Bucureşti profesioniştilor din lumea cărţii sub titulatura „Tandem”, se arată într-un comunicat de presă.
Scriitoarea şi criticul literar Simona Sora a moderat evenimentul la care au luat parte nume importante din breasla traducătorilor, Dinu Flămând, Bogdan Ghiu, George Volceanov, Dana Verescu şi Vlad Russo (considerat unul dintre cei mai importanţi redactori de carte autohtoni), editorii Lidia Bodea (Humanitas), Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom), alături de Peter Sragher – preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România. „Aşezând faţă în faţă traducători şi redactori, alături de reprezentanţii a două dintre cele mai importante edituri româneşti, dialogul a reuşit să atingă o serie de subiecte fragile, precum plata muncii traducătorilor şi redactorilor, statutul acestora sau chiar riscul dispariţiei acestor specializări”, arată organizatorii. Bogdan Ghiu a atras atenţia că „sunt două meserii pe care le ameninţă riscul dispariţiei. Asta deoarece există, adesea, tentaţia de a trece peste etapele din viaţa unei cărţi reprezentate de munca acestor oameni. Piaţa de carte românească e una paradoxală, o piaţă eroică, deoarece este ţinută în viaţă de producători, şi nu de cititori. De fapt, nu prea seamănă cu ceea ce se numeşte piaţă de carte: e o ofertă foarte muncită!”.
Ierarhii la fiecare editură
„Traducătorul şi redactorul unei cărţi sunt precum doi cărăuşi care merg pe creasta unui munte şi cară împreună o marmită cu ciorbă fierbinte”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei „Biblioteca Polirom”. Ca o completare, acesta a ţinut să adauge în lista meseriilor pe cale de dispariţie şi pe cea a corectorilor, mărturisind greutăţile pe care le întâmpină din acest motiv. Provocat de Simona Sora, moderatoarea evenimentului, să vorbească despre o eventuală ierarhie a editurilor româneşti în ceea ce priveşte competenţa redactorilor pe care îi au în componenţă, Bogdan-Alexandru Stănescu a specificat că putem vorbi mai curând despre ierarhii în cadrul fiecărei edituri în parte şi, de fapt, nu atât despre ierarhii, cât despre anumite preferinţe, „cupluri traducător-redactor sudate în timp”.
Și Vlad Russo, unul dintre cei mai importanţi traducători şi redactori de la noi, a amintit importanţa redactorilor în destinul unei cărţi, vorbind despre redactori ca despre „stilişti” necesari.
Despre importanţa rolului traducătorului şi al redactorului în viaţa unei cărţi a vorbit şi directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea, numindu-i „oameni esenţiali”: „Traducătorul şi redactorul sunt doi dintre actorii principali ai lumii cărţii, doi oameni pe care nu prea îi vedem pe scenă, ci cel mai adesea în culise şi de al căror bun dialog depinde într-o măsură semnificativă drumul pe care cartea îl va avea în lume. Cititorul nu are voie să sufere, să se împiedice în greşeli. Și cine îl poate apăra de astfel de nefericite întâmplări, dacă nu un bun redactor şi un bun traducător?”.
Pasiune şi industrie
Scriitorul şi traducătorul Dinu Flămând a ţinut să puncteze faptul că nu putem vorbi despre „traducători” la modul general, că practica ne-a arătat că există traducători industriali şi traducători pasionaţi: „Există o muzică secretă în limbă pe care trebuie s-o cauţi, şi numai atunci când ai găsit-o ai cititorul lângă tine, îl faci să intre în mod progresiv în farmecul cărţii traduse de tine”. Dinu Flămând a subliniat şi nevoia de a retraduce, la anumite intervale de timp, marii autori ai lumii.
George Volceanov, unul dintre cei mai importanţi traducători de beletristică anglo-americană, şi-a amintit, la întâlnirea de seara trecută, de marii redactori cu care a avut şansa de a lucra înainte de 1989, amintind nume precum Mihnea Gafiţa sau Aurel Buiciuc. George Volceanov a mărturisit că priveşte cu optimism viitorul meseriei de traducător: „Avem foarte mulţi traducători, pe toate limbile, la nivelul tuturor generaţiilor, există o continuitate”.
Peter Sragher le-a vorbit celor prezenţi la eveniment despre revista online iniţiată de secţia „Traduceri” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti. Iniţiată în toamna anului trecut, revista online le oferă şansa traducătorilor (inclusiv celor care nu sunt membri ai USR) să contribuie cu materiale. În acelaşi timp, a amintit Sragher, publicaţia găzduieşte dezbateri şi noutăţi de la cele mai importante evenimente internaţionale dedicate traducătorilor, contribuind la informarea profesioniştilor autohtoni cu privire la cele mai noi veşti din plan internaţional.
Dana Verescu, o traducătoare cunoscută pentru contibuţiile sale în sfera nonfiction, a povestit despre bucuria, dar şi greutăţile şi marea responsabilitate pe care le presupune munca de traducere a unor autori importanţi precum Jung, a cărui traducătoare a visat să fie încă din facultate.
Concluzia întâlnirii a fost aceea că situaţia specialiştilor de pe piaţa autohtonă de carte, nu doar a traducătorilor şi a redactorilor, reflectă situaţia grea în care se află piaţa editorială, rezultatul a 26 de ani de guvernări dezinteresate de sectorul culturii scrise: suprataxarea, supraimpozitarea şi chiar haosul programelor şcolare, se arată în comunicatul de presă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.