Fumatul poate avea efecte devastatoare asupra organismului, cei mai afectați fiind, evident, plămânii, dar și căile respiratorii. Vestea bună este că, după ce o persoană se lasă de fumat, plămânii se pot vindeca într-o proporție foarte mare.
Imediat ce o persoană inhalează chimicalele dintr-o țigară, membrana delicată a plămânului se inflamează și se irită. Timp de câteva ore de la terminarea unei țigări, perii mici și fini, numiți cilii, care acoperă plămânul, își încetinesc mișcarea. Astfel, ei devin paralizați pentru o vreme și nu mai sunt la fel de eficienți în a elimina mucusul și alte substanțe, cum sunt particulele de praf, din căile respiratorii.
„O altă schimbare care s-a observat în plămânii fumătorilor este creșterea densității și a producției de mucus. Pentru că cilii nu mai pot mătura mucusul din plămâni la fel de repede cum se formează, acesta se acumulează în căile respiratorii, îi blochează și produce tusea. O acumulare de mucus poate cauza de asemenea și o infecție la nivelul plămânilor, cum este bronșita cronica“, explică Lucian Pavel, medic primar pneumolog.
Cum se refac plămânii
Specialiștii spun că unele schimbări inflamatorii de scurtă durată ale plămânilor pot fi ameliorate atunci când bolnavul se lasă de fumat. „Cu alte cuvinte, inhalând mai puține substanțe, celulele pulmonare produc mai puțin mucus. Iar noii cili pot crește, se pot dezvolta, și pot curăța mult mai bine secrețiile. La două săptămâni de la renunțarea la fumat, foștii fumători vor observa că pot respira deja mai ușor atunci când fac mișcare sau dacă fac sport. Nu se știe exact ce se întâmplă, dar are legătură cu eliminarea monoxidului de carbon din sânge. Acest gaz care se găsește în țigări se poate intersecta cu transportul oxigenului. Și atunci, asta provoacă lipsa suflului la fumători“, spune medicul.
Un alt efect al renunțării la fumat este scăderea inflamației la nivelul căilor respiratorii, pentru că învelișul plămânului nu mai este expus iritanților chimici din fumul de țigară. În consecință, este mai mult loc pentru aer să circule prin căile respiratorii. „Paradoxal, foștii fumători ar putea să tușească mai mult în primele câteva săptămâni după ce s-au lăsat de fumat decât atunci când fumau. Însă este un lucru bun să se întâmple așa: înseamnă că cilii plămânilor sunt din nou activi și au început să elimine excesul de mucus și secrețiile din plămâni prin căile respiratorii și prin gât, apărând astfel tusea. Înseamnă, practic, curățarea plămânilor“, explică medicul.
Principalul beneficiu al renunțării la fumat este scăderea riscului de a face cancer la plămâni. „Cu cât mai mult un fost fumător stă fără țigări, cu atât se micșorează riscul de a face cancer. Altfel, el este mereu expus acestui risc“, spune medicul. De exemplu, la zece ani după ce s-a lăsat de fumat, șansele unui fost fumător de a face cancer la plămâni scade la jumătate, față de perioada când a fumat, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. Potrivit aceleiași surse, există însă mai multe șanse pentru un fost fumător să aibă cancer de plămâni decât pentru cineva care nu a fumat niciodată.
Plămânii nu se refac integral
Organismul își face treaba foarte bine atunci când vine vorba de repararea unor stricăciuni ale celulelor pulmonare cauzate de fumat. Dar nu toate pot fi reparate. „Deteriorările cauzate plămânilor și funcțiilor lor au legătură directă cu numărul de țigări pe care o persoană le fumează în mod regulat într-o zi, timp de mai mulți ani. Cu cât mai multe țigări, cu atât mai greu se poate face un plămân“, adaugă specialistul. Acesta explică faptul că, deși plămânii știu să se apere, apărarea este afectată de perioada lungă de expunere la chimicalele inhalate din țigări. „În consecință, țesutul pulmonar poate deveni inflamat și poate avea răni din cauza fumatului, astfel că plămânii își pierd elasticitatea și nu mai pot transporta oxigenul așa cum trebuie. Fumatul pe termen lung poate cauza emfizem, o boală cronică a plămânilor. Aceasta distruge acea parte a plămânilor numită alveolă, care se află acolo unde oxigenul este înlocuit cu dioxidul de carbon. Oamenii care au emfizem suferă de respirație greoaie și sacadată. Odată ce plămânii cuiva s-au deteriorat din cauza emfizemului, pereții căilor respiratorii își pierd forma și elasticitatea, făcând astfel dificil să împingi tot aerul în afara plămânilor. Aceste schimbări ale plămânilor sunt permanente și ireversibile“, conchide medicul.
Folosind RMN-ul, oamenii de știință au aflat recent că daunele produse căilor respiratorii care au legătură cu emfizemul debutează la câțiva ani de când o persoană începe să fumeze, astfel că simptomele bolii s-ar putea să nu apară decât după 20-30 de ani. Specialiștii spun că nu este însă niciodată prea târziu să te lași de fumat, la orice vârstă. Astfel, vom avea o respirație mai ușoară și va crește speranța de viață.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.