PSD se apropie de o etapă preliminară, la fel cu monolitul politic din peisajul național. Degringolada internă, punerea interesului deloc public printre prioritățile partidului și o foarte subțire listă de guvernanți competitivi au blocat deja impetuoasele reforme anunțate și așteptate de votanții mașinăriei mafiot-comunistoide.
După imensul cutremur politic care l-a adus la guvernare, urmează unul la fel, în logica istoriei, care îl poate trimite de unde a venit poate chiar mai rău. Partidul-stat este himera multor partide, chiar dacă nu o spun declarat, însă se manifestă în spiritul ei. Căderea vieții politice în handicapul lozincilor securisto-mafiote, sub bagheta dirijorului T. Băsescu, personaj cu o involuție care arată cum a subminat în mod infracțional statul democratic, aflându-se într-o constantă nedezmințită, se apropie de momente dramatice. Vor ieși curând din scenă eroii ultimilor ani, pe bandă rulantă, cei aduși în față tocmai de corupția pe care o denigrează sau pe care o salvează în continuare de la înălțimea Justiției sau Parlamentului. Până nu vom avea loturi de magistrați și politicieni debarcați prin acțiunile ferme ale justiției, nu vom avea justiție. Până nu vom asista la despăgubirea tuturor celor distruși de mașinăria securistă a statului condus de Traian Băsescu, România nu poate face un pas mai departe. Acțiunile de demitere și monitorizare a tuturor celor care aplică legea încălcând-o, mi se par de o importanță absolută.
Altfel, vom continua în stilul ceaușist prin care se revigora episodic defunctul PCR, prin mișcări incredibile, nu numai de fațadă. Urmașii săi sunt mult mai fragili chiar dacă par de neînlocuit. Cum problema nu este PSD-ul ci starea României, puține sunt mijloacele de evitare a unui colaps care se arată tot mai amenințător. Strategiile lipsite de un fond real reformist, bazate pe stimulii propagandei, nu pot fi utile timp îndelungat. Victoria PSD-ului se întoarce împotriva votanților pe căile unui declin social asistat. O simplă enumerare a constituenților guvernului Grindeanu începe să producă fiori, datorită supradimensionării pe care propaganda electorală o induce în mintea oamenilor. Așteptările de după alegeri nu pot fi la nesfârșit menținute în stadiul de gir al unor aranjamente de neînțeles. Contrariați tot mai mult de programul politic aflat în faliment, după risipa banului public și onorarea clientelei presante și viitoare, guvernanții încearcă alte povești manipulatorii. Ei sunt prinși într-o schemă pe care o folosesc toți cei ridicați pe nedrept în fruntea colectivităților, exclusiv prin promisiuni.
Din fața PSD -ului nimeni nu se mai poate refugia undeva anume. Celelalte oferte politice își caută o identitate tot mai greu de acceptat într-o lume în care seriozitatea, adevarul și implicarea personal responsabila a ajuns la periferia zilei. Ca atare, autoexcluderea din peisaj a PSD -ului se va întâmpla printr-un mecanism care l-a scos din politică pe Adrian Năstase, cel care își pregătea un regat pe cel putin un sfert de secol. Cu deloc fenomenala cădere iminentă a lui Traian Băsescu, ajuns ceea ce a fost dintotdeauna, un exponent aproape declarat al mafiotismului activiștilor și securiștilor, PSD intră în faza unei site năprasnice. Mașinăria politică la butoanele căreia Liviu Dragnea încă se visează erou național, are un GPS cu hărțile unui alt continent, și cu o problematică pe măsură. Nici cooperarea internațională, nici politica externă, nici viața internă, politicile publice nu sunt pentru șeful PSD. Pocnitul din degete și delegarea puterii ca între hoții de cai nu mai au nici o eficiență. Liderul, oricare ar fi el, poate fi mai trecător decât semnătura pe un banal document de stat, anulat a doua zi.
O chestiune devine limpede, mai ales pentru cei care au unele așteptări pentru Romania și cetățenii ei. PSD intră la apă cu tot corpul său de experți ai propagandei pustiitoare. Că în situația PSD încep a fi toți românii, la acest fapt ar trebui gândit prin raportarea la constituirea unei noi politici sociale, inclusiv la modul de aplicare concretă. Cu acest guvern, cu remanieri făra relief , lucrurile nu pot fi schimbate. Nici măcar alegerile anticipate nu sunt o soluție dacă nu există o voință majoritară în acest sens. Acceptarea eșecului politic actual pare a fi unica soluție din motive care vor trebui discutate și depășite. Cei care au interesul să nu se schimbe nimic își exercită permanent drepturile democratice împotriva democrației, și se pare că sunt cei mai performanți. Alergatul pe loc, util în sălile de sport, este un dezastru pentru oamenii cu destinație și obligații, cu expunere tot mai tragică.
Nu există refugiu din fața PSD-ului decât pentru cei care știu ce înseamă partidul-stat, cel care creează toate condițiile pentru ca votul să fie absolut inutil. Partidele politice vor trebui să se regăsească pe orbita statului de drept, altfel sunt partide-stat, derivate in integrum ale stalinismului și mafiotismului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.