Prim-ministrul grec Alexis Tsipras, proaspăt instalat în urma alegerilor anticipate, a insistat în faţa Parlamentului de la Atena că prioritatea guvernului său reales este să-şi ţină promisiunile în privinţa programului de salvare.
Comentariile sale vin după ce creditorii europeni i-au cerut lui Tsipras să-şi mențină zelul său în privinţa reformelor în schimbul miliardelor din noul program de salvare, dar și după o promisiune în privinţa unor discuții referitoare la ameliorarea poverii datoriei țării.
De altfel, Tsipras, al cărui guvern de stânga a fost reales pe 20 septembrie după o schimbare radicală de atitudine, a acceptat un plan de salvare de 86 miliarde de euro (96,1 miliarde dolari) în schimbul unor reduceri de cheltuieli, creşteri de impozite şi reforme economice sub supraveghere strictă externă. Însă a lansat un apel pentru reducerea datoriei în timp ce guvernul său a prezentat un buget de austeritate pentru 2016 respectând strict obiectivele planului internaţional de salvare, într-un nou spirit de cooperare cu creditorii europeni şi FMI.
Proiectul de buget, prezentat de Tsipras în parlament împreună cu programul politic pe patru ani al noului său guvern, proiectează că economia va rămâne în recesiune anul viitor, în scădere cu 1,3%, după o contracţie de 2,3% în 2015, înainte de revenirea la creştere în 2017.
Bugetul conţine un total de 6,4 miliarde de euro de măsuri de austeritate în acest an şi anul viitor, din care 4,34 miliarde în 2016. Miniştrii de finanţe din zona euro au fost de acord să discute o restructurare limitată a datoriilor, dar nu o ştergere, dacă Grecia încheie cu succes o primă revizuire a noului program de salvare până la sfârşitul acestui an, ceea ce presupune reforme ale impozitării, pensiilor şi administraţiei publice.
Tsipras a mai declarat că guvernul va trece toate legile necesare pentru a realiza o revizuire de succes a planului de salvare şi deschide uşa pentru renegocierea datoriei, crucială pentru redresarea economică.
“Vom propune o extindere a împrumuturilor scadente, o reducere a ratelor dobânzilor şi o conversie la dobândă fixă”, a declarat premierul elen. Tsipras a afirmat de asemenea că obiectivul guvernului este să restabilească accesul pe piaţa de capital în termen de 20 de luni până în prima jumătate a anului 2017 şi că el se aşteaptă la revenirea creşterii economice de la mijlocul anului viitor.
Economiştii afirmă că ambele ţinte par optimiste, dacă nu imposibile, notează Reuters. Partidul lui Tsipras Syriza, şi partenerul său mai mic de coaliţie Grecii Independenţi controlează 155 de locuri în legislativul de 300, iar bugetul este de aşteptat să fie aprobat.
În cadrul acordului cu Grupul Bruxelles (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Mecanismul European de Stabilitate), Grecia urmează să primească un credit de încă 86 de miliarde de euro, conform noului program de asistenţă financiară. In schimbul imprumutului, Tsipras trebuie să aplice reforme fiscale, în domeniul pensiilor, sănătăţii, în sectorul financiar şi în administraţia public.
„Implementarea reformelor nu va fi uşoară. Dar suntem obligaţi să luăm aceste decizii chiar dacă nu ne plac. Reformele sunt necesare pentru a scoate Grecia de sub sistemul de supraveghere şi pentru a începe imediat negocierile în sensul restructurării datoriei suverane.
Principalul nostru obiectiv este să ieşim de sub sistemul de monitorizare şi să obţinem acces la pieţele financiare. O condiţie necesară este şi să relansăm creşterea economică”, a spus Tsipras în faţa parlamentarilor. Politicianul de extremă-stânga şi-a schimbat radical poziţia imediat după referendumul din iulie, prin care au fost respinse măsurile de austeritate.
Tsipras a acceptat planul de reforme propus de creditori, iar acum, după câştigarea alegerilor, promite că le va aplica în totalitate.
„Trebuie să ne asigurăm că erorile făcute în trecut nu vor fi repetate”, a spus Tsipras, referindu-se la primul mandat de prim-ministru, care a durat şapte luni.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.