Invitaţie în lumea Thaliei

„Adevărul textului” – “Iulius Caesar” la Teatrul Maghiar de Stat

Trupa Teatrului Maghiar de Stat Cluj se pregăteşte pentru prima premieră a stagiunii 2015/2016, Iulius Caesar de William Shakespeare, în regia lui Silviu Purcărete. Premiera va avea loc vineri, 9 octombrie, la ora 19.00, în Sala Mare.

La conferinţa de presă susţinută cu ocazia premierei, András Visky, dramaturgul spectacolului, a declarat că „piesa Iulius Caesar ne copleşeşte nu numai prin clarviziunea sa, ci şi prin surprinzătoarea sa actualitate. Răscoala planificată de Brutus şi camarazii săi senatori republicani nu va conduce la instaurarea ordinii dorite, ci la dezlănţuirea iadului: izbucneşte un război civil şi Roma este devastată de spiritul distrugerii”.

Regizorul Silviu Purcărete mărturisea că nu a venit la Cluj „cu un pachet de idei gata pregătit despre piesă, ci numai cu un set de întrebări la care a căutat răspunsurile în timpul repetiţiilor, împreună cu actorii”. După părerea lui, „spectacolul se bazează pe textul lui Shakespeare, pe analiza îndeaproape a situaţiilor din piesă”. Regizorul a mai adăugat că la Cluj găseşte întotdeauna un mediu în care se simte liber, care îi permite să rişte.

Julius Caesar, un spectacol de Silviu Purcărete

Scenograful Dragoş Buhagiar a precizat că, fiind vorba despre un spectacol de autor, a încercat să-i fie alături şi „să creeze un spaţiu curat, care să susţină adevărul textului, un vizual care va pune în evidenţă actorul şi situaţiile create de Shakespeare”.

În rolul principal publicul îl va putea vedea pe Zsolt Bogdán, alături de Miklós Bács, Gábor Viola, Szabolcs Balla, Emőke Kató, Enikő Györgyjakab, Csilla Albert, Balázs Bodolai, Áron Dimény, Loránd Farkas, Alpár Fogarasi, Melinda Kántor, Sándor Keresztes, Róbert Laczkó Vass, Ervin Szűcs şi Loránd Váta.

Muzica: Vasile Şirli, asistent de regie: István Albu, asistent dramaturgie: Réka Biró, imagini video: Cristian Pascariu, regia tehnică: Zsolt Györffy, Pál Böjthe.

”Marmură”, purtând semnătura regizorului Yuri Kordonsky

Victor Rebengiuc şi Marian Râlea în Marmură

Duminică 11 octombrie, la ora 19.00, Teatrul Bulandra vă invită la premiera spectacolului Marmură, de Iosif Brodski, la Sala Toma Caragiu. În rolurile principale Victor Rebengiuc și Marian Râlea.

Decor şi costume: Nina Brumuşilă

Lighting design: Lucian Moga

“Marmură este o piesă puternică, abordând problemele esenţiale ale existenţei, aceasta fiind de fapt unica raţiune de a face teatru. Marmură este o piesă de substanţă: vorbeşte despre viaţă, despre psihologia umană, despre timp, libertate, iar pentru mine Brodski face parte dintre acei mari autori care a încercat toată viaţa să pătrundă adânc în aceste teritorii…”, mărturisea Yuri Kordonski.

Marina Ilie: „La Iosif Brodski avem de-a face cu o scriitură complexă de factură filosofică, cu suflu ezoteric şi metafizic, pe alocuri narativă şi riguros-conceptuală, în acelaşi timp extrem de personală, elegiacă şi dramatică. Creaţia sa a circumscris un teritoriu semantico-simbolic inedit, în care elementele de bază sunt autoreferenţialitatea şi angajarea existenţială, asumarea biograficului concomitent cu naşterea şi producerea textului poetic”.

Iosif Brodski, unul dintre cei mai mari poeţi ruşi ai secolului al XX-lea, s-a născut pe 24 mai 1940, la St. Petersburg. De la lectura primelor sale versuri, Anna Ahmatova l-a considerat cel mai talentat poet al tinerei generaţii. Arestat şi judecat pe 18 februarie 1964 pentru parazitism social, Brodski este condamnat la cinci ani de muncă silnică în nordul Rusiei, fiind deportat în satul Norenskaia, regiunea Arhanghelsk. Şedinţele de judecată au fost stenografiate de Frida A.Vigdorova, stenogramele fiind publicate ulterior în Occident. Urmare a intervenţiei unor importante personalităţi culturale europene – inclusiv a lui Jean Paul Sartre –, Iosif Brodski este eliberat după 18 luni.

Un uriaş actor Victor Rebengiuc în Marmură

Părăseşte ţara, dar înainte de plecarea din URSS, Brodski îi scrie o scrisoare deschisă lui Brejnev: „Chiar dacă poporul meu nu are nevoie de trupul meu, sufletul meu îi va fi de folos”, fiind convins că în cele din urmă va reveni în ţară „în carne şi oase sau pe hârtie”.

La Viena, Brodski este aşteptat de şeful redacţiei Ardis (New York), Karl Proffer, care-i propune să lucreze la Universitatea Michigan. Aici îi este prezentat lui W.H.Auden şi lui Isaiah Berlin.

Brodski va preda în şase universităţi din SUA – inclusiv Columbia şi New York – şi în Marea Britanie. În 1987 i se decernează Premiul Nobel pentru „opera sa atotcuprinzătoare, plină de o gândire lucidă şi de o poezie strălucitoare”. Primeşte premiul MacArthur Fellows Program. Poeziile lui încep să fie publicate în Rusia după perestroika.

În 1995 primeşte titlul de cetăţean de onoare al St. Petersburgului. Este invitat să revină în patrie, dar Brodski refuză, intimidat de perspectiva onorurilor şi a atenţiei din partea presei. Unul dintre ultimele sale argumente: „cea mai bună parte din mine sunt versurile mele”. Moare la New York în 28 ianuarie 1996.

Opera: Volume de poezii: „Procesiunea” (1962), „Coline” (1962), „Isaac şi Abraham” (1962), „Elegie pentru John Donne şi alte poeme” (1967), „Gortchakov şi Gorbounov” (1965-1968), „Partea discursului” (1977), „Strofe noi” (1983), „Urania” (1987). Volume de eseuri “Mai mult decât unul” (1986) şi “Despre durere şi raţiune” (1995) şi piese de teatru “Marmură” (1989) şi “Democraţie” (1991). În 2009, regizorul Andrey Khrzhanovsky a realizat un film inspirat de viaţa lui Brodski “O cameră şi jumătate”.

Maia Morgenstern revine la TNB în „Vizita bătrânei doamne”!

Maia Morgenstern în Vizita bătrânei doamne

Cu o singură reprezentaţie la finalul stagiunii trecute, care a venit după o pauză datorată lucrărilor de reconstrucţie de la Sala Mare, spectacolul de mare succes Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt în regia lui Alexander Morfov se întoarce pe afiş. Primele reprezentaţii ale actualei stagiuni vor avea loc vineri, 9 octombrie şi sâmbătă 10 octombrie, la ora 19.00.

Maia Morgenstern şi Mircea Rusu în Vizita bătrânei doamne

Cu această ocazie, Maia Morgenstern revine pe scena mare cu fascinantul personaj al Klarei Zachanassian, femeia care se întoarce acasă, bogată şi dornică de răzbunare, pregătită să-şi plătească „datoriile” faţă de cei ce i-au transformat viaţa într-un coşmar. Amestec de comedie feroce şi dramă, Vizita bătrânei doamne este un spectacol despre vină, răzbunare şi lăcomie, într-o lume în care sărăcia duce la compromis, la trădare şi, în cele din urmă, la crimă.

Alături de Maia Morgenstern, o distribuţie impresionantă dă viaţa unei poveşti desprinse parcă din zilele noastre, centrată pe o întrebare tot mai actuală: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Îi dau replica Mircea Rusu, Constantin Dinulescu, Costel Constantin, Mihai Călin, Răzvan Oprea, Marius Rizea, Dragoş Ionescu, Ovidiu Cuncea, Mihai Calotă, Mihai Munteniţă, Sorina Ştefănescu, Emilian Mârnea, Costina Ciuciulică / Fulvia Folosea, Victoria Dicu, Afrodita Androne, Erika Băieşu, Axel Moustache, Marcelo-S. Cobzariu… vă vor dezvălui o lume cu multe feţe; o societate în declin moral, unde totul se vinde, se cumpără…

“La Pulce”, în premieră

Gabriela Popescu, Bogdan Mălăele în La Pulce (C) Mihaela Marin

Teatrul de Comedie vă invită joi 15 octombrie, la ora 19.00, la Sala “Radu Beligan”, la premiera oficială a spectacolului La Pulce după Puricele în ureche de Georges Feydeau, regia Horaţiu Mălăele.

Décor: Lia Manţoc. Costume: Anca Răduţă. Muzica: Vlaicu Golcea.

În distribuţie: Ştefan Bănică, Emilia Popescu, Gabriela Popescu/Teodora Stanciu, Valentin Teodosiu, George Ivaşcu/Alexandru Bogdan, Gelu Niţu, Şerban Georgevici, Bogdan Mălăele, Dan Rădulescu, Delia Seceleanu, Gheorghe Dănilă, Bogdan Cotleţ, Ruxandra Grecu, Simona Popescu, Rădiţa Roşu, Domniţa Iscru, Bogdan Ghiţulescu.

“Festin pe Bulevard” la Teatrul Odeon

Dezorient Express. Foto Laurian Popa

Patru dintre producţiile selecţionate în Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, organizat de Teatrul Nottara, sunt prezentate la Teatrul Odeon.

Sâmbătă, 10 octombrie, la ora 21.00, Sala Majestic, în secţiunea Bulevardul Comediei, Teatrul Clasic Ioan Slavici, din Arad, prezintă Dezorient Express.

„Dezorient Express este trenul nostru personal, care nu ştim unde ne duce şi, totuşi, ne încăpăţânăm să călătorim cu el. Împărţim compartimentul cu cine nu ne dorim şi ne testăm continuu nervii. Prin situaţii aparent comice, fără prea multe cuvinte şi cu mai mult limbaj corporal, se ating subiecte grave: de la lipsa de toleranţă şi educaţie la discriminare, perversiune şi inimi frânte. Din ciclul râdem noi, dar nu e râsul nostru, vă invităm să poftiţi în vagoane, să feriţi linia şi să suportaţi zeflemeaua acidă pe ritmuri dezorientale!”, explică Andrea Gavriliu, autoarea spectacolului.

Scenografia: Irina Moscu. Muzica originală: Mihai Dobre, Alex Pop. Conceptul video: Iustin Andrei Surpănelu. Light design: Lucian Moga.

Cu: Andrei Elek, Robert Pavicsits, Cecilia Donat, Alina Danciu, Angela Petrean-Varjasi, Marian Parfeni, Radu Vulpe, Ştefan Statnic, Carmen Vlaga – Bogdan.

„Trenul călătoreşte în locaţii diferite, prin hubloul imens al compartimentului dezvăluindu-se treptat spaţii din ce în ce mai exotice şi din ce în ce mai neobişnuite, dezorientând total publicul. Acest tren nu e unul obişnuit, el are superputeri, călătorind atât pe pământ, cât şi sub apă şi, de ce nu, şi pe lună. Călătoria devine din ce în ce mai halucinantă pe măsură ce personajele devin din ce în ce mai autentice. Spaţiul de joc ne trimite cu gândul la un tren al viitorului, un spaţiu aseptic în care te aştepţi ca personajele să arate întocmai, dar şi mentalităţile lor să fie pe măsură. Ceea ce descoperim însă este faptul că, deşi tehnologia avansează, ne lovim de aceleaşi tipologii de oameni şi că, de fapt, lucrurile nu s-au schimbat în profunzime”, afirmă scenografa Irina Moscu.

Duminică, 11 octombrie, la ora 18.00, la Sala Studio, în secţiunea Criza limbajului… limbajul crizei, este programat, în afara competiţiei, Cheia de András Forgách, spectacol al Teatrul Regina Maria, din Oradea.

Cu: Daniel Vulcu, Pavel Sîrghi, Petre Ghimbăşan, Georgia Căprărin, George Dometi, Corina Cernea.

Ilie Gheorghe şi Marian Râlea revin în Noaptea bufonilor la TNRS

Ilie Gheorghe şi Marian Râlea în Noaptea bufonilor

La cererea publicului, Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu a programat o nouă reprezentaţie a spectacolului Noaptea bufonilor, de A.P. Cehov – W. Shakespeare, în versiunea scenică, regia şi ilustraţia muzicală semnate de Alexa Visarion, în data de 15 octombrie, ora 19.00.

După extraordinarul succes al premierei din 1 octombrie, actorii Ilie Gheorghe şi Marian Râlea vor reveni pe scena TNRS, într-un dialog ce reconstituie fragmente din marile texte dramatice.

„Am jucat multe roluri în cariera mea, roluri importante, în spectacole semnate de mari regizori. A fost un privilegiu pe care l-am primit, ca odată cu cei 9 ani de Faust la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, să pot juca într-un spectacol al lui Alexa Visarion. Îl cunoşteam de la Livada de vişini, unde întâlnirea noastră a fost specială, adâncă şi histrionică – Firs şi Charlotta Ivanovna. De data asta, rolul actorului m-a cuprins de la prima lectură şi pas cu pas, am încercat să construiesc imaginea imaginaţiei…

Împreună cu Marian Râlea, am descoperit în lucrul cu Alexa Visarion tot ceea ce teatrul are viu, dar şi ceea ce uitasem… Am notat pe textul meu spusele regizorului, însemnări care pot marca profesia de actor. În spectacol se naşte ceea ce zilnic scena ascunde. Mă bucură această întâlnire cu Alexa Visarion. Ne sunt atât de rare bucuriile, astăzi, încât, atunci când ne este dat să trăim asemenea stări, nu ezităm să le numim revelaţii”, se destăinuie Ilie Gheorghe.

„Ca un suflu magic venit din locul regizorului, am reînvăţat ce însemna gestul şi lucrul cu obiectele din scenă. Fiecare deplasare avea un scop, nimic nu era întâmplător pe scenă. Minimalul decor prindea viaţă datorită adevărului pe care îl impunea conducătorul jocului. Cele două personaje se susţineau ca şi cum ar fi fost un singur trup care pulsează. Fiecare personaj era pus în situaţia de a fi centrul scenei. Sunetele amplificau stările noastre printr-o ritmicitate complexă. Gândul era exprimat corect şi transmis prin cuvânt. De câte ori eram în impas sau greşeam, am înţeles faptul că lângă noi, pe scenă, ca şi cum apărea din senin, se afla regizorul. El ne dădea încrederea că lucrul trebuie bine făcut. Cu mine s-a petrecut un soi de reîmprospătare a mijloacelor, un fel de reciclare în meseria de actor. Lucruri pe care le uitasem sau de care îmi aduceam aminte vag, cum ar fi: bucuria jocului, desăvârşirea gestului, asumarea temei, au renăscut datorită acestei propuneri teatrale susţinute de domnul Alexa Visarion”, mărturisea Marian Râlea.

Scenografia: Alin Gavrilă.

În distribuţie: Ilie Gheorghe, Marian Râlea, Veronica Arizancu/ Gabriela Pârliţeanu, Ioana Cosma/ Maria Soilică.

”Cabaretul cuvintelor”, premieră la Teatrul Naţional Iaşi

Cabaretul cuvintelor

Cabaretul cuvintelor de Matei Vişniec, cea dintâi premieră pe scena Sălii Mari din această stagiune, este oferită publicului pe 10 octombrie, de la ora 19.00, următoarea reprezentaţie având loc a doua zi. Un spectacol în viziunea regizorală a lui Ovidiu Lazăr, cel care semnează şi scenariul teatral după volumul omonim, cu o scenografie spectaculoasă concepută de Andra Bădulescu şi o creaţie muzicală originală oferită de Ciprian Manta.

Din distribuţie: Emil Coşeru, Roxana Mârza, Brânduşa Aciobăniţei, Andrei Sava, Petronela Grigorescu, Andreea Boboc, Radu Homiceanu, Livia Iorga, Horia Veriveş şi copiii Gabriel Anton, Antoniu Cristian Lazăr. Asistent regie: Alice Moisă.

Cabaretul cuvintelor în premieră la Iaşi

Confesiuni (fragmente din jurnalul de repetiţii)

”Vreau să resuscitez o formulă de spectacol care, la începutul secolului trecut, făcea furori în Europa: teatrul poetic. Oameni ai scenei, scriitori, artişti plastici, muzicieni căutau şi construiau cu ardoare imagini teatrale pornind de la forţa emoţională a cuvintelor şi, mai ales, de la puterea acestora de a provoca stări prin evadarea într-un imaginar al tuturor posibilităţilor. Lumea contorsionată în care trăim pare să fi uitat acel fior al mirării în faţa lucrurilor esenţiale… Nu cred însă că e vorba de o amnezie definitivă.

Matei Vişniec are o fanatică încredere în cuvinte. Le iubeşte atât de mult, încât le-a transformat în personaje. Personaje care trăiesc prin sine, prin ceilalţi, cu ceilalţi. Acest lucru m-a contaminat şi m-a pus pe gânduri. Trebuie să ne recăpătăm încrederea în cuvinte, să nu le mai abreviem, să nu le mai neglijăm, să nu le mai ostracizăm în fel şi chip. Să le tratăm ca pe o necesitate a vieţuirii şi a devenirii fiinţelor noastre. Să le tratăm ca pe propriul trup şi, măcar din când în când, ca pe semenii noştri pierduţi prin memoria afectivă.

Un scriitor, închis în încăperea gândurilor sale, meditează… Prin cuvinte, evident. Numai că, la un moment dat, acestea devin mai puternice decât el şi îl invadează, îl ocupă, îl populează, îl agresează, îl readuc la stări esenţiale, primordiale chiar. Aceasta se poate întâmpla oricui. Mai ales atunci când, dintr-un motiv sau altul, suntem singuri. Cuvintele devin astfel chinul, izbăvirea şi salvarea noastră. Hamletianul words, words, words este acum un mod de a trăi.

Un spectacol aproape transparent, extrem de salubru vizual, care să spună câte ceva despre ce se poate întâmpla în mintea şi în sufletul nostru atunci când ne lăsăm trăiţi de cuvinte: ritmuri vitale, emoţii, tristeţi, grotesc şi sublim, bucurii şi deriziune… Un bestiariu minuscul al lumii în care trăim.

Nu mă interesează firul epic sau o poveste teatrală spusă în dulcele stil clasic, ci o panoramă vie, dinamică prin sine, a stărilor pe care le poate induce spectatorului defilarea ritmată a cuvintelor deghizate în personaje şi a actorilor deghizaţi în personaje”, se destăinuia regizorul Ovidiu Lazăr.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.