Potrivit Institutului Naţional de Statistică, datoria externă a României depăşit 90 de miliarde de euro din 1989 până în prezent, în condițiile în care numărul de salariaţi a scăzut aproape la jumătate,iar cel al pensionarilor a crescut.
Au crescut însă Produsul Intern Brut, numărul de locuinţe și cel al i licenţiaţilor, scrie sursa citată.
Astfel, PIB-ul este de aproape patru ori mai mare faţă de cel din ’89. Chiar și așa însă, ne situăm pe un rușinos penultim loc în Uniunea Europeană, după noi fiind Bulgariei.
De asemenea, principala diferenţă a economiei de astăzi constă în numărul mai mare de firme cu capital privat comparativ față de cele aflate sub controlul statului român.
În ceea ce privește forţa de muncă, după 1990 numărul angajărilor nu a crescut prea mult, în condițiile în care multe companii au fost desființate, iar altele privatizate. Astfel, rezultatele arată că numărul de salariaţi a scăzut la aproape jumătate și a crescut numărul de pensionari.
Statisticile mai arată că doar jumătate din populaţia aptă de muncă are statut de salariat.
Deşi a crescut numărul celor cu studii superioare, ţara noastră este în urma altor state europene, unde media este de 24 de procente. A crescut şi numărul de locuinte, însă doar cu 10% , piaţa construcţiilor valorând aproape 9 miliarde de euro, anual.
La capitolul Sănătate, cifrele statisticienilor arată că numărul de paturi din spitale a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii 26 de ani. Şi natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de după război. În 2014 s-au născut cu 40% mai puţin bebeluşi decât în 1990.
În ceea ce preferinţele alimentare, românii s-au schimbat mult, consumul de carne scăzând cu 4%, specialiştii catalogând schimbarea ca fiind cel puțin surprinzătoare, având în vedere că înainte de ’89 magazinele erau goale. Şi consumul de unt este de trei ori mai scăzut. Pe de altă parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarină s-a triplat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.