Liiceanu: „Legea timbrului literar este total împotriva legilor din Uniunea Europeană”

Războiul declarat dintre Gabriel Liiceanu şi Nicolae Manolescu pe tema timbrului literar a cunoscut marţi seara, la Realitatea TV, punctul culminant. Învingătorul detaşat a fost directorul Editurii Humanitas, care, pur şi simplu, l-a executat public pe preşedintele Uniunii Scriitorilor, pe care l-a acuzat că vrea să ia locul ANAF-ului şi să colecteze în favoarea găştii de la conducerea USR o taxă ilegală din vînzarea de carte.

Liiceanu: „De la daţi un leu pentru Atheneu” s-a ajuns la „Vă iau un leu pentru USR-u”

În prima parte a emisiunii lui Rareş Bogdan a fost în platou Gabriel Liiceanu, care, timp de o oră, a fost realmente spectaculos, într-un adevărat recital retoric, susţinînd cu date statistice un principiu pe care Uniunea Scriitorilor, cu sprijinul unor parlamentari care sînt şi membri ai USR, vrea să-l calce în picioare: acela că o lege nu poate să decidă ca societatăţile private, cum sînt editurile, să fie obligate să dea de pomană unui ONG privat, cum este Uniunea Scriitorilor! Ieşirea la rampă a lui Gabriel Liiceanu a fost generată de o declaraţie anterioară a lui Manolescu care-i acuza pe editorii de carte că „sînt mincinoşi” şi că ar face evaziune fiscală prin neplata timbrului literar. Cu toate că Humanitas este cea mai platnică dintre editurile din România, trimiţînd către Uniunea Scriitorilor mai mult de jumătate din suma totală încasată din timbrul lierar, Liiceanu a fost solidar cu editurile, susţinînd că legea care reglementează această taxă este ilegală şi că ar trebui abrogată. Liiceanu a spus, arătînd şi spre Varujan Vosganian, care este şi parlamentar şi membru al USR: „ANAF-ul se ocupă de eventualele evaziuni fiscale, nu Nicolae Manolescu! Dacă are dubii, să ne reclame la Garda Financiară, cum a făcut Varujan Vosganian”.

Gabriel Liiceanu l-a întrebat pe Manolescu de ce USR a renunţat la o editură de prestigiu, cum era „Cartea românească” şi care ar fi putut tipări profitabil cărţile membrilor săi, precizînd că „nu există o meserie de poet” şi că scriitorii nu pot pretinde să fie plătiţi din banii editurilor în afara drepturilor de autor.

Datele statistice prezentate de Liiceanu sînt cutremurătoare. Astfel, piaţa de carte din România se ridică la doar 60 milioane de euro, în timp ce în Ungaria, la o populaţie mult mai mică, este de 230 de milioane euro, în Polonia de 735 milioane euro, ca să nu mai vorbim de Marea Britanie, unde este de 4 miliarde euro, sau Germania, unde se ridică la 9 miliarde euro! Această situaţie dramatică este dublată de statisticile bibliotecilor, al căror număr este în scădere, ca şi numărul celor care împrumută cărţi.

Pe bună dreptate, Gabriel Liiceanu consideră că proiectul noii Legi a timbrului literar, prin care se impune editurilor să adauge la preţul cărţii o sumă fixă, va duce la falimentarea unor edituri, în condiţiile în care România are doar 10 edituri cu un număr semnificativ de titluri publicate anual: „Fiecare carte publicată este o provocare de faliment, iar editurile fac eforturi uriaşe pentru a acoperi pierderile generate din returul sau tirajul redus al unor cărţi de cultură prin compensarea cu profitul rezultat din tipărirea cîtorva bestseller-uri”.

Gabriel Liiceanu a încheiat cu o propoziţie memorabilă: „De la «Daţi un leu pentru Atheneu» s-a ajuns acum la «Vă iau un leu pentru USR-u»!”.

Involuntar, Caramitru l-a acuzat pe Manolescu că stă 12 ani în fruntea USR, ca pe vremea lui Ceauşescu

În partea a doua a emisiunii, Nicolae Manolescu a fost în platou alături de alţi zece invitaţi, între care Ion Caramitru şi deputaţii Traian Dobrinescu (autorul proiectului legii timbrului literar) şi Mihai Sturzu.

Chiar de la început, Ion Caramitru a amintit că, în vremea comunismului, „deşi se făceau alegeri din 4 în 4 ani, a existat un preşedinte al Uniunii Scriitorilor care a stat pe funcţie 12 ani pentru a-i împiedica pe scriitori să se organizeze”! Fără să-şi dea seama, prin invocarea celor trei mandate ale lui Dumitru Radu Popescu, Caramitru l-a pus la zid chiar pe Nicolae Manolescu, care, în2013, a modificat statutul USR pentru a putea obţine… al treilea mandat de preşedinte, fiind exact în situaţia lui DRP de a sta tot 12 ani în fruntea USR! Tot pentru a-i împiedica pe scriitori să se organizeze?

Personajul central al acestei părţi a dezbaterii a fost, în mod surprinzător, Mihai Sturzu, fostul component al formaţiei HiQ, care este acum deputat PSD. Sturzu a spus de la început că timbrul literar trebuie să fie desfiinţat şi l-a acuzat direct pe Varujan Vosganian, care a susţinut în Camera Deputaţilor Legea timbrului literar, deşi el încasează de la Uniunea Scriitorilor 53.562 RON în calitate de primvicepreşedinte, bani care provin, desigur, tocmai din timbrul literar! Imediat, Nicolae Manolescu a negat că Varujan Vosganian ar fi plătit de USR. Iată însă Declaraţia de avere a lui Varujan Vosganian, unde se vede foarte clar că Mihai Sturzu avea dreptate:

Prins cu mîţa-n sac, Manolescu a recunoscut în final că Vosganian primeşte acea indemnizaţie de la USR.

Traian Dobrinescu – un impostor în literatură

Cel care a fost de-a dreptul penibil în această parte a dezbaterii a fost Traian Dobrinescu, iniţiatorul acestei absurde Legi a timbrului literar, care, în Comisia de cultură din Cameră, nu face altceva decît să-i răsplătească pe cei din conducerea USR pentru că l-au făcut scriitor cu pedigree. Iată din ce se compune „opera” lui Dobrinescu:

– „Preludii epice” – proză, 1990,

– „Cântec de violoncel, 67 texte lirice”, 2002,

– „Urme, 50 texte lirice”, 2004,

– „Când Dumnezeu îmi spunea pe nume”, roman, 2008

Încă de pe vremea cînd era consilier judeţean la Vâlcea şi director al protocolului Olăneşti, el a beneficiat de cronici binevoitoare în „România literară”, scrise de Alex. Ştefănescu, cu toate că „opera” lui poate fi încadrată cel mult la capitolul „încercări modeste”. Iată cîteva versuri ale lui Dobrinescu: „Să încalece el, sufletul meu, ce mă-nsoţeşte la bine şi la rău, acoperişul unei case şi să privească, absent, cum plouă în oraş şi ploaia arde sub lămpaş… // Nu întotdeauna a ştiut să aleagă între bine şi rău sufletul meu, rătăcitor perpetuu între frumos şi greu. Puţină odihnă vrea sufletul meu” (Puţină odihnă). Cînd şi-a publicat unicul roman, tot Alex. Ştefănescu scria ca şi cum ar fi avut în faţă un roman al lui Marquez: „Unul dintre cele mai frumoase titluri din câte pot fi văzute pe copertele cărţilor aflate în prezent în librării este cel al unui roman publicat recent de Traian Dobrinescu: Când Dumnezeu îmi spunea pe nume. Autorul, cunoscut ca poet, un poet original, cu o tăietură bărbătesc-lapidară a versurilor…” (România literară, nr. 58, 2008).

În faţa unor astfel de cronici, era normal ca şi Dobrinescu să-şi manifeste recunoştinţa prin susţinerea în Parlament a intereselor USR, cu atît mai mult, cu cît el a fost admis ca membru USR, deşi, după cum am scris în cotidianul.ro, altor scriitori, cu cărţi mai multe şi mai valoroase, li s-au cerut sume uriaşe de bani, cîrnaţi sau carne de miel, aşa cum scria în sesizarea sa scriitorul Nicolae Bălaşa.

Cotidianul.ro a scris deseori despre faptul că actuala conducere a USR nu pare preocupată de soarta revistelor literare, pe care le-a dus în faliment, ci doar de acţiuni la care preşedintele şi vicepreşedinţii să fie omagiaţi şi premiaţi, aşa cum s-a întîmplat recent cu premiul „Mihai Eminescu”, acordat lui Gabriel Chifu, organizatorul unor „turniruri literare” prin oraşele europene pe banii USR şi ai unor Consilii locale din ţară. Nicolae Manolescu ar trebui să dea socoteală şi pentru subvenţia revistei „Noua literatură”, despre care tocmai Alex. Ştefănescu scria cîndva: „O soluţie raţională pentru salvarea «României literare» ar fi sistarea cheltuielilor făcute de Uniunea Scriitorilor cu anosta revistă «Noua literatură»”. Este vorba despre revista făcută cadou Luminiţei Marcu, a cărei relaţie cu Manolescu era cunoscută între scriitori. Banii pentru apariţia acestei publicaţii veneau, evident, tot din sumele încasate din timbrul literar pe care acum Manolescu îl vrea mărit.

Finalul acestei interesante dezbateri TV l-a făcut tot Mihai Sturzu, care a spus că „nu e normal ca USR, formată din 2.600 de membri, să primească bani din toate cărţile publicate în România, fie că e vorba de autori neînregimentaţi, fie că este vorba despre autori străini”.

Cu alte cuvinte, încercînd să mărească taxa de timbru, conducerea USR se va trezi cu abrogarea întregii Legi a timbrului literar care i-a adus pînă acum cîteva sute de mii de euro, necesare huzurului celor conduc acum USR!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.