Modernism şi identitate în laguna veneţiană

Bienala de Arhitectură de la Veneţia din acest an va începe la 7 iunie, şi nu în august, urmând să dureze până în 23 noiembrie, deci cu o lună mai mult decât până acum, pentu a facilita dezbaterile. A fost condiţia pusă de celebrul arhitect olandez Rem Koolhaas când a acceptat funcţia de comisar al evenimentului.

Rem Koolhaas este mai mult decât un “star”, este un gânditor şi un teoretician redutabil, care a făcut şcoală în întreaga lume cu legendarul său studio “OMA”, fondat în 1975, şi cu laboratorul de cercetare “AMO”.

Bienala este compusă din trei părţi principale: pavilioanele naţionale, care vor fi anul acesta în număr de 65, în “Giardini”, Expoziţia tematică din “Pavilionul central”, tot în “Giardini”, şi Marea Expoziţie, mai teoretică, de la “Arsenal”.

Tema din acest an a Bienalei este “Fundamentals (1914-2014)”.

În programul său de revenire la esenţial, Rem Koolhaas a expus trei componente. El a cerut ţărilor participante să lucreze împreună asupra problemei modernităţii, să studieze propriile relaţii cu modernitatea, semnalând că există caracteristici comune: “În sisteme politice diferite, din Vest şi din Est, separate de Războiul Rece, au apărut estetici similare. De ce?”.

Cartierul Bienalei

În expunerea sa de la lansarea programului, arhitectul olandez a arătat 9 edificii din ţări diferite, printre care Marea Britanie, Nigeria sau Franţa, datând de la 1910 şi marcate de o identitate locală. Apoi a prezentat 9 clădiri cu pereţi din sticlă, fără relief şi fără diferenţe între ele. O modalitate de a reproşa arhitecturii contemporane standardizarea construcţiei, ideea “oraşului generic” în care clădirile sunt lipsite de date culturale şi identitare. E drept, arhitectul n-a amintit că el însuşi este unul dintre artizanii principali ai acestui stil.

Pentru prima dată, Marocul va avea un pavilion la Veneţia, organizat de agenţia “Kilo-architecture”. Intitulat enigmatic “Fundamental (lismus)”, el va cuprinde 18 machete reprezentând diferite experimente arhitecturale din ultimul secol şi proiectele laureaţilor unui concurs de arhitectură deschis arhitecţilor şi studenţilor marocani, cu tema deşertului.

Pavilionul italian

Pornind de la tema generală aleasă de Koolhaas, Franţa îşi va axa Pavilionul pe o perioadă precisă a istoriei arhitecturii şi ideilor 1930-1960. Franţa va fi prezentă nu numai în pavilionul propriu, dar şi în spaţiul central, unde va expune, mai ales, lucrările arhitectului Claude Parent, dar marcând şi acordarea Premiului Pritzker lui Christian de Porzamparc pentru realizarea “Cetăţii muzicii braziliene” de la Rio, precum şi proiectele laureaţilor “Africa Young Architects”.

Mai mult, în locul unui număr efemer al revistei de arhitectură dedicat Bienalei, Jean-Louis Cohen, comisarul Pavilionului Franţei, a obţinut redactarea unei cărţi despre arhitectura Franţei, intitulată “101 bâtiments 1914-2014”.

Macheta Pavilionului central unde vor fi expuse elementele fundamentale ale arhitecturii

Italia va fi reprezentată de Simone Capra şi Claudio Castaldo, cei doi tineri fondatori ai agenţiei “stARTT”, care au obţinut deja mai multe succese internaţionale şi a căror activitate se desfăşoară astăzi mai ales la Paris şi Hong Kong.

Proiectul celor doi arhitecţi, prezentat la un concurs internaţional organizat de muzeele “MAXXI” din Rome şi “MoMa” din New York, compus din flori, a fost prezentat în grădina celebrului muzeu roman şi a apărut într-o scenă din filmul “La Grande Bellezza”.

De-a lungul celor şase luni de existenţă a Bienalei de Arhitectură, vor fi proiectate “monumente” ale peisajului cinematografic italian şi vor fi organizate seminarii pe tema realuţiei dintre cele două domenii.

Faţada Pavilionului Francez din Giardini

A doua componentă vizează Pavilionul central internaţional. Expoziţia “Elements of architecture” analizează elemente care ar putea părea anecdotice: planşee, ziduri, ascensoare, acoperişuri, toalete, uşi, culoare, rampe, faţade… “Fără balcoane, n-ar fi existat istorie. Din ele reprezentanţii puterii au salutat poporul… Dar balcoanele nu mai sunt vii, cum se întâmplă, de exemplu, pe faţada unei construcţii din Dubai”, a afirmat el, ilustrând cu imagini în care puteau fi văzute numai câteva scaune, un şezlong sau rufe întinse la uscat. “Plafoanele erau un ecran cu simboluri, spre exemplu religioase. Astăzi au devenit severe”. E drept, nici măcar nu le mai privim. Descompnând toate elementele constructive ale unei clădiri, arhitectul povesteşte de fiecare dată un fragment de modernitate.

În sfârşit, la Arsenal, unde se va deschide expoziţia internaţională, Koolhaas pune accentul pe Italia în “Monditalia”, relevând mai ales complexitatea acestei ţări, văzând peninsula ca o emblemă. “Acest stat nu profită de darul istoriei sale. Este o ţară cu mare potenţial, dar pe care nu-l poate realiza”. Koolhaas pune problema raportului cu istoria, cu patrimoniul, care trebuie analizată în detaliu. Ţările exemplare, din punctul lui de vedere, sunt Olanda şi Franţa.

Prezentarea Pavilionului Marocului

O altă dorinţă a comisarului Bienalei este relaţionarea programului arhitectural cu cele ale cinema-ului, dansului, teatrului, realizând un fel de Bienală a Bienalelor.

România este una dinte ţările privilegiate, care are un pavilion în “Giardini”. Anul acesta, participarea ţării noastre, curatoriată de Monica Morariu, este susţinută de o echipă de arhitecţi din Sibiu, condusă de arhitectul Mihai Sima, câştigătoare a concursului lansat de Uniunea Arhitecţilor, cu tema „100 de ani de modernism în arhitectură”.

Echipa sibiană a luat drept reper reprezentativ pentru modernismul românesc arhitectura industrială, mai ales că majoritatea zonelor industriale din ţară sunt abandonate, creând ceea ce, mai nou, arhitecţii numesc „viduri urbane”.

În Pavilionul României sunt suprapuse industrialul şi postindustrialul, trecutul şi prezentul

Proiectul lor, intitulat “Site Under Construction”, constă într-o imensă cutie neagră la exterior, cu o bază de 200 de metri şi o înălţime cuprinsă între 4,5 şi 6 metri, formată din trei insule, animate prin proiecţii video din trecutul industrial. Prezentul este marcat printr-un turn al luminii.

Pe faţetele exterioare vor fi proiectate imagini tematice, obţinute din arhiva Televiziunii Române. Interiorul este cu totul opus imaginii exterioare, complet alb şi luminat puternic. Vizitatorii pavilionului României vor fi intervievaţi referitor la vidurile urbane observate, iar răspunsurile lor vor constitui un studiu referitor la viitorul construcţiilor industriale din România.

Arhitectul Rem Koolhaas

„Noi propunem pentru Pavilionul României crearea unui traseu iniţiatic, o scurtă istorie pornind de la glorie şi ajungând la vid. De la gloria industrială la vidul postindustrial. Titlul completează tema prin propunerea unei dezbateri în cadrul Bienalei a posibilităţilor de construire – re-construire a siturilor abandonate. Dorim ca întregul demers să aibă o finalitate clară şi să genereze idei pentru soluţii abordate în viitor”, declara arhitectul Mihai Sima.

În spaţiul expoziţional din “Noua Galerie” a IRCCU Veneţia va fi expus un al doilea proiect, intitulat “Exploring Identity: Archives of Romania National Pavilions, a nomadic museum of architecture”, aparţinând unei echipe formate din Emil Ivănescu, Elena-Loredana Mihali, Carmen Tănase, Marius Danciu, Olivia Zahalca, Laura Iosub.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.