O reacție a Rusiei care confirmă noua postură a României

Joi, 12 mai, sistemul de la Deveselu, primul sistem antirachetă terestru al NATO, devine operațional. Acest eveniment a plasat România în centrul atenției SUA și a NATO. Au sosit la București adjunctul secretarului de Stat al SUA, adjunctul secretarului Apărării și urmează să sosească secretarul general NATO.

Moscova nu putea rămâne fără replică la activarea scutului NATO și nici la acest șir de vizite, care nu s-au concentrat doar pe simpla festivitate de la Deveselu. România contează în Flancul Estic al NATO, iar Moscova a confirmat acest lucru. A făcut-o oficial, printr-un comunicat al Ministerului de Externe: „Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei”, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax. „Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic”, a subliniat diplomaţia rusă.

Emisarul Pentagonului, Robert Bell, a subliniat miercuri că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei. ”Avem acum capacitatea de a proteja NATO în Europa. Iranienii își sporesc capacitățile și trebuie să fim pregătiți. Sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a spus Robert Bell.

Diplomația rusă susține că, „în plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare”.
Reacția Rusiei confirmă deschiderea unei noi curse a înarmării în Europa.
Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse, a avertizat marti ca Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia. „S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă”, a explicat Serghei Karakaiev. „Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO”, a subliniat Karakaiev. „Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii”, a insistat oficialul militar rus. Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a avertizat că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.
Presa rusă a descris sistemul antirachetă drept ”simbolic”, în timp ce oficialii ruși văd în el amenințarea majoră la adresa securității. Ministerul rus al Apărării a mai anunțat recent că va înființa trei noi mari unități militare în vestul și sudul Rusiei, pentru a contracara desfășurarea de trupe NATO în țările din flancul estic, până la o proporție de 10:1 în favoarea Rusiei când vine vorba de numărul militarilor.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe adjunctul secretarului apărării al SUA, Robert Work, cu care a discutat despre scutul antirachetă.

Președintele Iohannis a subliniat faptul că Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, în special pe dimensiunea de securitate și apărare, reprezintă o prioritate de politică externă și securitate pentru țara noastră. Șeful statului a calificat drept excelentă relația dintre cele două state. „Președintele României și adjunctul Secretarului Apărării american au apreciat în mod deosebit implementarea Sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, contribuție semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO și expresie a solidității Parteneriatului Strategic româno-american, precum și a angajamentului ferm al SUA în securitatea europeană și euroatlantică”, se arată în comunicat.

A urmat o întâlnire a oficialului american cu ministrul deExterne Lazăr Comănescu, în care acesta din urmă a pledat pentru o prezență rotațională robustă și echilibrată a forțelor SUA și NATO pe flancul estic, inclusiv în România, și a evidențiat importanța strategică a regiunii Mării Negre. De asemenea, a evidențiat necesitatea unui sprijin sporit al celor două organizații pentru statele partenere din Vecinătatea Estică, cu accent pe Ucraina, Republica Moldova si Georgia.
Adjunctul secretarului Apărării al SUA s-a întâlnit cu ministrul Apărării, Mihnea Motoc, care a declarat că implicarea Statelor Unite ale Americii este esențială pentru întărirea apărării și descurajării împotriva tuturor amenințărilor și riscurilor la adresa securității europene, în mod special a celor de pe flancul estic al NATO. Ministrul român al Apărării a subliniat si el importanta unei prezente robuste a NATO pe Flacul Estic. El a evidențiat necesitatea continuării demersurilor vizând focalizarea eforturilor aliate asupra Mării Negre, care prezintă o importanță strategică deosebită pentru securitatea spațiului euro-atlantic.

Mihnea Motoc declarase la începutul acestui an că România va începe demersurile pentru înființarea unei flote NATO în Marea Neagră. Este vorba despre o grupare maritimă de nave militare a țărilor riverane partenere ale alianței. „Scopul va fi unul de apărare și descurajare”.

Vizita adjunctului secretarului american Apărării precede vizita de joi, 12 mai, a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, tot în contextul inaugurării scutului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu. Duminică, 8 mai, la București s-a aflat Antony Blinken, adjunctul secretarului de Stat american, care a salutat progresele sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, inclusiv prin contribuția României prin baza Deveselu, subliniind importanța declarării capabilității inițiale a sistemului NATO antirachetă la Summit-ul din Polonia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.