Muzeul Municipiului Bucureşti demarează astăzi ediția de primăvară a conferinţelor săptămânale organizate la Palatul Suțu. Prima întâlnire este dedicată legăturii dintre oraș și literatură.
Andreea Răsuceanu, scriitor și critic literar, este prima invitată a noii serii de întâlniri. De la ora 18.30 este programată o discuție despre Literatura și Orașul: un „catalog al formelor posibile“. „Există, între literatură și oraș, o serie de nebănuite, imperceptibile legături insuficient exploatate până acum. Dacă literatura dezvăluie o altă modalitate de raportare la spațiul urban, reciproca e și ea valabilă: orașul îl învață pe cel care îl citește să înțeleagă altfel literatura. Perspectiva celui care caută în Bucureștiul de astăzi rudimentele orașului din trecut va fi infinit îmbogățită de lectura unei literaturi care încearcă să-l reconstituie, la fel cum, pentru cititorul acestei literaturi, raportarea la spațiul real, concret, al orașului va fi una diferită“, spune scriitoarea.
Hărți interioare
Protagonista primei conferințe, Andreea Răsuceanu, este scriitoare, autoare a trei cărți despre legăturile care se creează între oraș și literatură: „Cele două Mântulese“ (Vremea, 2009), „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“ (Humanitas, 2013) și „Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului“ (Humanitas, 2016). Este co-autor, printre altele, al volumelor „Bucureștiul meu“ (coord. Gabriela Tabacu, Humanitas, 2016), „Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism“ (coord. Dan Lungu, Amelia Gheorghiță, Polirom, 2014).
„Imaginea poetică a orașului, au observat teoreticienii spațiului, este cea care rămâne imprimată mai adânc în conștiința umană decât istoria sa concretă. Cu alte cuvinte, literatura e capabilă să producă imagini ale orașelor dintr-o epocă sau alta (și chiar să constituie adevărate mituri urbane) pe care cititorul să le asimileze ca fiind cele adevărate. Prin urmare, orice roman este transpunerea unui ținut real într-unul al minții sau al literaturii, un spațiu interior sau unul literar. Povestea se dezvoltă în etape, urmărind deplasările în timp și spațiu ale personajelor, care prin mișcarea lor creează un spațiu imaginar – acesta are ca suport spațiul real, dar e îmbogățit de semnificația subiectivă a poveștii create în interiorul său. Într-o formă sau alta, astfel de spații interioare se creează în orice tip de roman, iar toposurile care alcătuiesc această hartă sunt deseori ignorate, deși sunt pline de semnificație. Pe de altă parte, așa cum s-a observat, tindem să luăm de-a gata imaginea unui oraș sau altul, așa cum o regăsim în literatură (de multe ori, modificată, cu o toponimie diferită, cu locuri amplasate diferit decât în realitate etc.). Iar ea ne influențează percepția asupra peisajului real, la fel cum acesta oferise, inițial, suportul pentru crearea unui spațiu ficțional. Despre acest «catalog al formelor posibile» (cu o sintagmă a lui Italo Calvino) pe care-l constituie orașele ficționale va fi vorba în cele ce urmează, despre cum orașul real devine peisaj interior, al scriitorului, despre cum lumea proiectată de opera acestuia devine imagine mentală a cititorului, despre întâlnirea, indirectă, dintre autor și cititorul său în acest spațiu virtual care este mereu același, deși diferit. Toate acestea, pe urmele a șase prozatori contemporani: Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Filip Florian, Simona Sora, Ioana Pârvulescu și Stelian Tănase“, scrie Andreea Răsuceanu.
1833 este anul în care a început construcția Palatului Suțu, una dintre cele mai vechi reședințe aristocratice bucureștene
Legende și TV
Reflectarea orașului în diferite opere literare și aura de legendă pe care scrisul a insinuat-o de-a lungul străzilor din București au devenit mărci ale activității Andreei Răsuceanu în literatură și cercetare. În anul 2015, a lansat un nou proiect, „Povești citadine“, o emisiune difuzată de TVR 2, despre diferite locuri din București, așa cum apar acestea în istoria orașului și în literatură. Intrarea la evenimentul din această seară este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Palatul Suțu, în termen de 30 zile.
Cu ocazia acestei conferinţe, programul de vizitare va fi prelungit până la orele 21.00, participanţii putând vizita, astfel, după prezentare, expoziţiile de la Palatul Suțu.
Conferințele de la Palatul Suțu sunt coordonate de Cătălin D. Constantin:
Joi 23 martie 2017, ora 18.30 – Ontologiile etnice românești. Între „metafizicile ciobănașului“ și „neantul valah“, cu Sorin Antohi.
Vineri, 31 martie 2017, ora 18.30 – „La Casa Lumei Elegante“, cu Dr. Maria-Camelia Ene (muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București) și Dr. Adrian-Silvan Ionescu (directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.