Pe șleau despre pericolul transnistrizării Republicii Moldova

Biroul Politic al Partidului Liberal (PL), parte a coaliției de guvernare de la Chișinău, i-a retras susținerea ministrului apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru.

Informația a fost confirmată, pentru portalul de știri moldovean Tribuna, de către surse oficiale din PL.

Momentan, nu se cunosc detalii suplimentare, însă în ultimele câteva luni au apărut în presa de la Chișinău zvonuri că ar exista neînțelegeri între președintele PL, Mihai Ghimpu, și ministrul Anatol Șalaru, care este și vicepreședinte al PL.

În continuare, vă prezentăm ultimul interviu oferit de ministrul apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, pentru Cotidianul.

Ministrul Apărării din Republica Moldova. Anatol Șalaru. Unionist declarat și cel mai vocal adversar al președintelui ales al Moldovei, filorusul Igor Dodon. A învățat românește din cărțile ascunse în pod de tatăl său și susține unirea încă din 1988. Se consideră ministrul Apărării într-o țară în razboi și nu ezită să afirme că „Rusia este singurul dușman natural al românilor“.

Cotidianul: De la o vreme încoace, de la București păreți cel mai vocal politician de la Chișinău care i se opune lui Dodon.

Anatol Şalaru: Da, funcția de ministru al Apărării presupune și activități geopolitice, ca să le zic așa. Am și activitate externă foarte intensă, de aceea, la noi, în Republica Moldova, nu există partide politice, cu părere de rău, există partide geopolitice, iar Igor Dodon este reprezentantul unui partid geopolitic; și de mulți ani, deși lumea abia acum descoperă, Rusia duce un război hibrid, foarte periculos și foarte perfid, împotriva Republicii Moldova.

Când a început Moldova să simtă războiul ăsta?

Războiul a început încă în 1991, cu războiul din Transnistria. Imediat cum noi ne-am proclamat independența, Rusia a început politica de destabilizare a Republicii Moldova. Ucraina a susținut activ transnistrenii, a fost de partea Rusiei în toate acțiunile lor îndreptate împotriva Moldovei și a sprijinit și economic și probabil că și pe alte căi transnistrenii. Acum, la începutul anului 2014, situația s-a schimbat și ei își dau seama de acest lucru.

Acum situația s-a schimbat, ați semnat cu ucrainenii un acord pentru un culoar de trecere a tehnicii militare și trupelor ruse din Transnistria.

Încă nu a fost semnat acordul. Dar am o relație foarte bună cu actualul ministru al Apărării, am discutat de mai multe ori și cu președintele Ucrainei. Și în luna aprilie la Chișinău a venit un ambasador cu misiuni speciale de la Moscova, Gubarev, și la întrebarea unor jurnaliști de ce ei nu-și retrag armata și munițiile din Transnistria, el a zis că acest lucru este imposibil astăzi, deoarece Rusia are probleme cu Ucraina și Ucraina nu ar permite tranzitarea teritoriului ei. Atunci l-am sunat pe ministrul Poltorak (ministrul ucrainean al Apărării – n.r) și am zis că propun posibilitatea creării unui coridor verde în care armata rusă, Grupul Operativ al Trupelor Ruse, aflat ilegal în Transnistria, și armamentul depozitat la depozitul din Cobasna să fie retras, evacuat prin teritoriul ucrainean. Și Poltorak mi-a spus că este de acord și dacă Rusia dorește să-și retragă armamentul, poate s-o facă liniștit pe teritoriul Ucrainei.

9 poduri există între cele două maluri ale Prutului, în timp ce la finalul celui de-al Doilea Război Mondial existau 27.

E o invitație să meargă acasă.

E o invitație să se întoarcă acasă. Eu știu că ei voiau, dar n-aveau pe unde. Acum le-am creat toate condițiile. Bineînțeles că vor inventa și alte motive. Acum, motivul lor este că ei asigură pacea în Transnistria. Și acest motiv prinde la cei care nu cunosc situația.

Mai e război în Transnistria?

Nu este război; și există un format de pacificatori în Transnistria. Există 500 de militari ruși, moldoveni, militari ucraineni și cei din Transnistria și reprezentanți OSCE, care asigură controlul zonei de securitate. Cei 1.200 de militari GOTR se află ilegal și sunt separați de pacificatori. Ei trebuiau să fie evacuați încă din 2003-2004, în conformitate cu acordul de la Istanbul, când Elțin și-a asumat obligativitatea de a-și retrage armata din Transnistria. Dar de fiecare dată au invocat anumite motive. Acum am demontat și acest motiv și Rusia își va da seama că este nedorită în Transnistria. Vedeți, în așa-numitul Intermarium, Marea Neagră – Marea Baltică, singura zonă sensibilă și necontrolată este Transnistria. Dar, în linii generale, este Republica Moldova, care e o zonă vulnerabilă. Dacă, în urma acestui război hibrid pe care-l duce Rusia, vor reuși să preia conducerea, să câștige alegerile din 2018, Republica Moldova va deveni o amenințare pentru securitatea din zonă. Ei nu vor să-și retragă armata, fiindcă dacă socialiștii și comuniștii, sau partidul lui Usatîi, în 2018 vor avea majoritatea în parlament, scopul lor este transnistrizarea Republicii Moldova. Moldova să fie o federație, federalizarea Republicii Moldova. Mai multe limbi de stat, bulgară, găgăuză, ucraineană, rusă. Autonomie sau republică autonomă transnistreană. Vor fi un parlament format din reprezentanții Transnistriei, Găgăuziei și Moldovei și un guvern format din reprezentanții a trei unități teritoriale, acesta este scopul lor – transnistrizarea. Nu cum spun unii, că punem frontiera pe Nistru – va fi pusă frontiera pe Prut. De multe ori, în discuțiile cu cei mai înfocați unioniști de la noi, ei spun că e bine dacă va falimenta Republica Moldova, că în cazul în care va falimenta, noi ne vom uni cu România. Ideea este că nu va fi o unire cu România, pentru că România respectă toate acordurile internaționale și nu va veni cu armata să ocupe Moldova și să pună frontiera la Nistru, dar în 24 de ore armata rusă din Transnistria, dacă va fi Dodon președinte și va avea prim-ministru și președinte de parlament, atunci nu vor mai fi 1.200 de militari, dar vor fi 20-30.000 de militari ruși, în 24 de ore armata rusă va fi la Prut.

O să aveți un birou NATO la Chișinău.

Da, sper că în primăvara anului viitor acest oficiu de legătură NATO își va deschide ușile și ne va ajuta foarte mult în discuțiile noastre cu NATO, colaborarea cu NATO și promovarea imaginii NATO în Republica Moldova, fiindcă foarte mulți oameni cred că NATO înseamnă armată, NATO înseamnă război, și nu știu că NATO este o alianță de valori. NATO nu este numai o alianță militară. NATO înseamnă reforme în economie, NATO înseamnă reforme în justiție, NATO înseamnă investiții mari în Republica Moldova. Iar NATO nu vrea să-și aducă armata în Moldova, NATO vrea ca Armata Națională a Republicii Moldova să fie puternică, interoperabilă cu țările membre.

Dodon a zis că nu semnează.

Nici nu-i nevoie să semneze, fiindcă nu o să-i ceară nimeni să facă acest lucru.

… și că se va opune.

El poate să se opună doar pe Facebook. Și prin declarații, fiindcă i-am recomandat să citească Constituția, va afla foarte multe lucruri; și va afla care este locul lui în ierarhia politică din Republica Moldova. Moldova este o republică parlamentară, în care președintele are un rol simbolic și acest rol simbolic se va menține și în continuare. Acum urmează, din câte am văzut, câteva proiecte de legi în parlament, prin care SIS-ul (Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, n.r.) este trecut în subordinea parlamentului, SPPS (Serviciul de Pază și Protecție de Stat din Republica Moldova, n.r), în subordinea guvernului. Vor fi modificate și anumite legi care țin de apărarea națională, fiindcă președintele nu guvernează, președintele este în opoziție față de actuala guvernare și de aceea nu trebuie ca președintele să aibă instrumente de guvernare.

Mișcările pe care le-ați făcut cred că l-au determinat să dorească să vă trimită la pușcărie.

Știți…

Nu cumva ăsta să fie unul dintre primele lucruri pe care le face.

Bineînțeles, dacă va avea o pușcărie a lui, administrată de el, dar în rest nu are pârghii. Desigur, Dodon se visează un mic tătuc Stalin care băga la pușcărie pe cine voia și pentru orice voia el. În cazul de față, relația noastră trebuie să fie în baza Constituției și a legilor țării și nu-i nevoie să ne iubim unul pe altul, important e să respectăm legile. Eu îmi voi face datoria în continuare, fiindcă eu cred că Armata Națională trebuie să-și reocupe locul pe care-l merită în societate, iar militarii trebuie să facă parte din elita țării. Dodon a făcut declarația că Moldova n-are nevoie de armată. Eu știu că el vrea să înlocuiască armata noastră cu armata rusă din Moldova și pe el nu-l interesează retragerea armatei ruse, a zis că, dimpotrivă, avem nevoie de armata rusă. Aici el și-a dat cu stângul în dreptul, fiindcă, în conformitate cu Constituția, Republica Moldova este o țară neutră. Și principalul impediment în calea neutralității noastre este prezența armatei ruse în Transnistria. În conformitate cu toate cutumele internaționale, o țară nu poate fi neutră dacă are o armată străină pe teritoriul său. Și acum Dodon, care se vrea neutru și de fiecare dată mi-a adus aminte că eu nu trebuie să colaborez cu NATO fiindcă suntem țară neutră, trebuie să lupte să elibereze teritoriul Republicii Moldova de armata rusă. Ori va cere abrogarea neutralității, fiindcă neutralitatea nu este în raport cu președintele și cetățenii, ci în raport cu instituțiile internaționale, iar până în prezent numai noi ne-am recunoscut neutralitatea noastră. Nicio structură, nicio organizație, nicio țară nu au recunoscut neutralitatea Republicii Moldova.

Ce presupune acordul pe care ați spus că vreți să-l faceți cu România pentru paza spațiului aerian al Republicii Moldova?

În Armata Națională nu avem astăzi capabilități antiaeriene. De aceea, nu este o experiență nouă, a făcut acest lucru și Bulgaria, a votat în parlament. Spre binele nostru, vecinii noștri ne sunt prieteni, România și Ucraina nu au intenții agresive împotriva noastră, dar, pentru a proteja spațiul aerian, pentru a face operațiuni de poliție aeriană, de patrulare, și fiindcă România are aceste capacități, aeroportul de la Constanța, Kogălniceanu, unde există o bază aeriană, poate efectua în anumite perioade operațiuni de patrulare aeriană și noi ne-am simți mai protejați, fără a disloca pe teritoriul nostru anumite forțe străine, militari. Nici tehnic nu este nevoie, deoarece în 3-4 minute aceste avioane ajung deja la frontiera cu Republica Moldova, însă noi ne vom simți mult mai protejați în acest fel. La fel și cu antiaeriana, și cu radarele, să facă aceste misiuni de inspecție, sau de patrulare antiaeriană, de control asupra spațiului aerian.

Se simte la Chișinău sprijinul militar al României?

Da.

Se simte și cel politic?

Se simte și cel politic, fiindcă astăzi, după dezastrul care a fost la noi în legătură cu acest miliard furat, și acest miliard furat a lovit nu numai din punct de vedere economic, a lovit și politic, fiindcă Vlad Filat și echipa lui, cu care s-a identificat și guvernarea din acești ani, nu s-au discreditat numai în fața propriilor alegători, dar s-au discreditat și în fața forurilor europene, și mulți lideri europeni cu care am discutat spun că nu mai au încredere. Oamenii au riscat atunci când ne-au dat nouă un avans de încredere, inclusiv am discutat ieri și cu premierul Cioloș, care a zis același lucru, că se simte trădat de anumiți politicieni de la noi, fiindcă acești oameni au avut încredere în noi. Și chiar și regimul liberalizat de vize a fost ca un avans, pentru reformele pe care urma să le facem. Iar Vlad Filat și echipa lui au speculat, au făcut abuz de încredere a cetățenilor și de încredere a partenerilor noștri europeni. Și astăzi noi, guvernarea de astăzi, am luat-o de la zero. Pentru a recâștiga încrederea partenerilor europeni și încrederea propriilor cetățeni.

Se simte și sprijinul economic din partea României?

Se simte sprijinul economic, mai ales în creditul pe care ni l-a acordat România. Eu am un sprijin substanțial din partea Ministerului Apărării. Vreau să vă asigur că niciodată între ministerele noastre ale Apărării nu au existat relații economice mai bune ca azi. Avem consilieri, mă întâlnesc foarte des cu ministrul Motoc, am primit ajutoarele pe care le-am solicitat, facem aplicații comune, exerciții militare comune în permanență, se află la noi militari români, instructori, noi ne aflăm la pregătire în România. Am lansat această idee împreună cu ministrul Motoc, de „sister-units”, unități militare surori, care își vor dezvolta împreună capacitățile, capabilitățile, și scopul meu, cât voi fi ministru al Apărării, este să creez o armată interoperabilă cu armatele țărilor membre NATO.

Sprijinul despre care vorbeați se simte doar la nivelul guvernării, sau se simte și la talpa țării?

Păi, se simte și la talpa țării, pentru că astăzi noi putem plăti salariile și putem da pensiile datorită sprijinului pe care ni l-a acordat România. Datorită sprijinului pe care ni l-a dat România am putut semna acordul cu FMI. Poate unii nu știu, dar exista riscul ca din luna februarie să nu mai putem face plățile, să intre Moldova în incapacitate de plată. Și numai prin faptul că noi am venit la guvernare, s-a format un guvern stabil și am avut sprijinul României. România astăzi este, practic, unicul nostru avocat și reprezentant în instituțiile europene. România garantează acest sprijin și ne-a sprijinit întotdeauna. Și ne-a ajutat și nu și-a pierdut încrederea în noi.

Și sunt șanse să-i convingeți?

Și cred că sunt șanse să-i conving, fiindcă, dacă ne aducem aminte, în Ucraina, acum doi-trei ani doar 15% erau pentru aderarea la NATO, astăzi sunt mai mult de 70%. Fiindcă mulți, din neștiință, din necunoaștere de cauză, îmbrățișează aceste teorii lansate de Moscova prin intermediul acestui război hibrid pe care astăzi îl simt și germanii, îl simt și englezii, se simte și în România, se simte peste tot, inclusiv în campania electorală din Statele Unite s-a simțit implicarea Rusiei. Numai cu excepția unor politicieni din Moldova, din Chișinău, care nu observă existența acestui război, dimpotrivă, ei cred că totul este în regulă. Dar ei sunt plătiți să creadă așa, eu consider că sunt dator să le explic cetățenilor și cetățenii au dreptul de a alege.

Eu întotdeauna am susținut unirea și scopul meu acesta este. Eu sunt unionist și sunt adeptul faptelor. Eu fac unirea fără prea multă vorbă. Nu sunt adeptul declarațiilor goale care dăunează de multe ori și nu sunt adeptul profitorilor care vor să câștige capital politic sau să-și promoveze imaginea profitând
de unire.

Sunteți ministrul Apărării într-o țară aflată în război?

Într-un război hibrid, da. Astăzi, războiul clasic, războiul convențional, nu mai este la modă. Și dacă ați observat, Rusia nici în Ucraina nu s-a implicat pe față, fiindcă asta ar fi provocat, ar fi dus la reacții internaționale, Ucraina ar fi primit armament letal, sancțiunile impuse Rusiei ar fi fost mult mai dure și mult mai drastice și Rusia ar fi fost izolată pe plan internațional.

Mihai Boeru: Domnule Șalaru, să vorbim despre dumneavoastră, ca să înțeleagă și românii din partea aceasta de Prut cine sunteți.

Sunt un român din Basarabia, născut pe malul Prutului. Și fiindcă în perioada sovietică, când am copilărit eu, televiziunea moldovenească și televiziunea rusă nu prea ajungeau pe malul Prutului din cauza stâncilor de acolo, am fost educat de Radio Iași, Televiziunea Română, am învățat să scriu întâi cu grafie latină, să citesc; și pe urmă în alfabetul chirilic, care era obligatoriu și unicul de la noi. Am cunoscut literatura română, istoria română, direct de la sursă.

Luați cărți din România?

Am găsit în podul casei, ascunse, cărțile din care a învățat tatăl meu, la școala română. Filmele de la televiziunea română, cu subtitrare, m-au învățat să citesc cu grafie latină, în românește, și am ascultat multe emisiuni istorice, am început să-mi pun întrebări încă de foarte timpuriu și să caut răspunsuri la aceste întrebări, fiindcă aveam două surse de informare care erau total diferite.

Vă mai aduceți aminte vreuna?

Erau manuale de istorie care m-au impresionat și m-au influențat. Eu nu mi-am schimbat ideile sau părerile atunci când am ajuns la maturitate. Cu astea m-am format și cu astea am crescut și așa m-au educat părinții, să fiu român.

Dan Nicu: Sunteți vicepreședintele Partidului Liberal. Cum apreciați evoluția acestuia din ultima vreme și participarea la guvernare?

Când am luat decizia să participăm la guvernare, a fost o decizie foarte grea, deoarece eram conștienți că guvernarea nu se bucură de popularitate. Dar, pentru a evita alegerile anticipate și venirea la guvernare deplină a socialiștilor, care ar fi avut majoritatea parlamentară, și Dodon n-ar fi fost doar președinte, dar ar fi avut și prim-ministru, am decis să participăm la guvernare. Atunci eram în fața unei dileme: salvăm partidul, sau salvăm cursul european? Salvând cursul european, am sacrificat imaginea partidului, dar acum s-a demonstrat că am avut dreptate.

Ce impact are asupra partidului rezultatul obținut de Mihai Ghimpu la alegerile prezidențiale?

Rezultatul dezastruos de 1,8%, ceea ce constituie jumătate din marja de eroare, afectează grav partidul. Și nu numai partidul. Problema este că, declarându-se drept candidat al unioniștilor și cel care va efectua unirea, a discreditat curentul unionist din Republica Moldova, deoarece s-a dat un argument în mâinile antiunioniștilor, care au spus că pentru unirea cu România optează doar 2% din cetățeni. Dacă Ghimpu ar fi avut alt mesaj în campania electorală și nu s-ar fi identificat cu unioniștii, nu ar fi fost atât de grav.

Ca vicepreședinte al PL, ce aveți de gând să faceți?

Am de gând să solicit convocarea Congresului Extraordinar al PL pentru a identifica soluții. După aceste alegeri, partidele de dreapta, practic, s-au prăbușit. Nu mai există partide de dreapta. Electoratul de dreapta și electoratul PLDM trebuie să adere la cineva, fiindcă PLDM nu mai există practic. E nevoie să consolidăm în 2018 un partid puternic de dreapta, renăscut, să poată avea un cuvânt greu de spus în legislativ.

CARTE DE VIZITĂ

Născut:
7 februarie 1962, în satul Văratic, Raionul Râșcani, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie: moldovenească și română (din 2011)
Studii:
1979-1985 – Universitatea de Medicină şi Farmaceutică, Chişinău
1985-1990 – Institutul Moldovenesc de cercetări ştiinţifice în domeniul igienei şi epidemiologiei
Activitate politică :
1990-1994 – deputat în Parlamentul Republicii Moldova
2009-2013 – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
2014-2015 – deputat în Parlamentul Republicii Moldova
30 iulie 2015 – numit în funcţia de ministru al Apărării

Dan Nicu, Mihai Boeru

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.