Petele din biografia directorului SRI George Maior

La corul lăudătorilor şi susţinătorilor directorului SRI, George Maior, pentru cele mai înalte funcţii din statul român (preşedinte sau premier), s-a alăturat şi vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, general de 4 stele, profesor universitar, doctor în ştiinţă şi conducător de doctorate, care ne-a avertizat zilele trecute, ducându-ne cu gândul la cunoscuta rugăciune creştină “Cred Într-unul” că “SRI este unul (nu una, după gramatica străbună) din instituţiile care reprezintă coloana vertebrală a statului român”. Până acum lansaseră ipoteza şi susţinuseră fezabilitatea candidaturii lui George Maior pentru funcţia de preşedinte al României actualul preşedinte Traian Băsescu, pupila sa Elena Udrea, premierul Victor Ponta şi vicepreşedintele PSD Ioan Rus, ministru de interne în guvernele Năstase şi Ponta I. Nu este de mirare având în vedere relaţiile de amiciţie, colaborare sau coabitare din ultimii ani dintre Băsescu, Udrea, Oprea, Ponta, Rus şi Maior. Actualul director al SRI se află de altfel în relaţii apropiate cu “generalissimul” Gabriel Oprea din vremea guvernării PSD, când acesta era gratulat de Traian Băsescu drept “şeful mafiei personale al lui Adrian Năstase”, din al cărui guvern au făcut parte. Pe Oprea şi pe Maior îi leagă şi faptul că au fost amândoi naşii premierului Victor Ponta, la prima respectiv la a doua căsătorie. Mai puţin cunoscut este faptul că Ioan Rus a fost naşul lui George Maior la prima căsătorie a acestuia. Se poate vedea deci că avem de a face cu un lanţ de cumetrii şi cârdăşii care vizează funcţiile cheie ale statului român.

În cazul în care se va lansa în competiţia prezidenţială, George Maior va trebui să-şi clarifice însă o serie de pete din biografia sa. În primul rând, va trebui să clarifice dacă se află în slujba unei puteri sau agenţii străine pentru a nu intra sub incidenţa unor infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din Codul penal al României. Aşa cum am arătat şi cu alte ocazii, alegaţiile preşedintelui Băsescu că a numit în 2006 în funcţia de director al SRI un reprezentant al opoziţiei, respectiv pe George Maior, pe atunci senator PSD, constituie poveşti de adormit copiii, întrucât acesta a fost promovat în frunte principalului serviciu secret al României la recomandarea, respectiv la cererea unor factori de decizie din administraţia şi serviciile secrete ale Statelor Unite ale Americii. Promovarea lui Maior a avut la bază încrederea câştigată americanilor prin serviciile aduse anterior de tatăl său Liviu Maior, cunoscut ca profesor de istorie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, ministru al Educaţiei în guvernul Văcăroiu şi ambasador al României în Canada, precum şi de el însuşi, în perioada în care a deţinut funcţiile de însărcinat cu afaceri la ambasada României din Irlanda şi de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale (2000-2004). La începutul anilor ’80, profesorul Liviu Maior a beneficiat de o bursă de specializare în SUA şi a predat la universităţi americane, ocazie cu care a primit din partea Securităţii misiuni de monitorizare a iredentei maghiare de dincolo de ocean. În aceeaşi perioadă au primit burse de specializare în România şi tineri istorici americani, dintre care cel mai cunoscut este profesorul Larry Watts. Profesori români şi americani de la universităţile Bloomington din Indiana şi Ann Arbor din Michigan au confirmat colaborarea profesorului Maior atât cu Securitatea cât şi cu CIA. După revenirea în ţară, profesorul Maior a fost promovat în funcţiile de secretar PCR pe Universitatea Babeş Bolyai şi de preşedinte de onoare al clubului Universitatea Cluj. Fiul său George a absolvit Colegiul Stanton în SUA şi Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai, după care a urmat cursuri de masterat la Universitatea George Washington. În perioada în care a deţinut funcţia de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale, George Maior a fost, după cum se laudă în CV, negociatorul aderării României la NATO, ocazie cu care a negociat contracte controversate de achiziţionare a unor avioane F16 din Statele Unite, a unor fregate din Marea Britanie şi a unor echipamente şi programe de la corporaţia americană Microsoft, pentru sistemul de apărare şi securitate naţională.

Actualul director al SRI va trebui să clarifice şi legăturile sale dinainte de 1989 cu Partidul Comunist Român şi cu Securitatea. George Maior a urmat Facultatea de Drept din Cluj Napoca în perioada 1987- 1991, iar înainte de Revoluţie a fost propulsat în funcţia de şef al comisiei pentru relaţii cu studenţii străini din cadrul Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Centrul Universitar Cluj Napoca, cu concursul tatălui său, care era secretar PCR pe Universitatea Babeş Bolyai, şi al naşului său Ioan Rus, care era liderul studenţilor comunişti din Centrul Universitar Cluj Napoca. În această funcţie, George Maior trebuia să aibă relaţii de colaborare şi cu Securitatea, având în vedere interesul acestei instituţii faţă de studenţii străini. Propulsarea sa în această funcţie a stârnit multe nedumeriri, în condiţiile în care i-a fost încredinţată din primii ani de facultate şi nu se remarcase drept un student eminent. În anii studenţiei, George Maior şi tatăl său au făcut mare scandal după ce unul dintre cei mai prestigioşi profesori ai Facultăţii de Drept din Cluj Napoca, Ioan Deleanu, i-a dat nota 8 la examenul de Drept procesual civil. De altfel, şi cariera politică a actualului director al SRI îi are în spate pe tatăl său şi pe naşul Rus, care beneficiind de relaţiile lor apropiate cu preşedintele Ion Iliescu respectiv cu premierul Adrian Năstase, l-au propulsat în funcţia de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale în guvernul PSD din perioada 2000 – 2004 şi i-au asigurat apoi un mandat de senator PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004.

George Maior trebuie să lămurească şi anumite aspecte legate de trecutul etnico-istoric al familiei sale. Străbunicul său din partea tatălui a fost de etnie maghiară, având numele Carol Major (se citeşte Moior) şi fiind învăţător la şcoala primară din comuna Dăbâca din judeţul Cluj (întâmplător comuna mea natală). În timpul regimului de ocupaţie horthisto-fascistă a Nord-Vestului Transilvaniei, acesta s-a remarcat printr-o duritate extremă faţa de copiii români care nu ştiau să scrie şi să citească în limba maghiară, fapt firesc în condiţiile în care s-au născut după Unirea Transilvaniei cu România. Învăţătorul Major îi sancţiona inclusiv pe cei care cunoşteau cât de cât limba maghiară, dar nu se exprimau cu accentul specific. Conform unor localnici, a ajuns până acolo încât pe unii copii i-a pedepsit punându-i în jug. Din aceste motive, după eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţia horthisto-fascistă, câţiva părinţi întorşi de pe front i-au aplicat o corecţie fizică învăţătorului Major, în urma căreia acesta a fugit din Dăbâca împreună cu întreaga familie, stabilindu-se în Beclean judeţul Bistriţa Năsăud (la circa 60 km distanţă), iar ulterior atât el cât şi fiii săi s-au înscris în Partidul Comunist Român. Carol Major a avut doi fii născuţi în localitatea Dăbâca, dintre care unul a devenit ceferist la Beclean şi este tatăl profesorului Liviu Maior, iar celălalt a devenit medic dentist la Comitetul judeţean Cluj al PCR. Acest unchi al profesorului Liviu Maior s-a numit Alexandru Major şi şi-a asumat naţionalitatea maghiară până la deces. În postul său de la Comitetul judeţean PCR, l-a ajutat mult pe Liviu Maior în anii studenţiei şi în cariera sa universitară, dar şi-a exprimat nemulţumirea când nepotul său a fost propulsat ministru al Educaţiei în guvernul Văcăroiu de către PUNR, care era condus de primarul municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Funar. Interesant este că, în calitate de istoric, profesorul Liviu Maior s-a specializat pe relaţia dintre românii şi ungurii din Transilvania.

P.S. Sper că directorul SRI, George Maior, nu a avut şi nu are vreo închipuire că, împreună cu protectorii şi acoliţii săi, ar putea să ne pună pe toţi în jug, precum a făcut străbunicul său cu copiii românilor din Dăbâca.

(Declaraţie politică din şedinţa Senatului României din data de 15 aprilie 2014)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.