Podul de la Căteasca, sinonim cu dezastrul României

Celebrele „miracole de la Caracal“ au o soră mai mică, undeva pe lângă Pitești, în comuna Căteasca. Acolo există două poduri, aflate la circa 50 de metri distanță unul de celălalt. Primul, cel vechi, este deja prăbușit în albia Argeșului. Al doilea, inaugurat cu doar câțiva ani în urmă, dă semne că va avea și el soarta celuilalt.

Iulie 2010. Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeș, lua parte la inaugurarea noului pod de la Căteasca: discursuri elogioase, tăieri de panglici, laude în presă.
Februarie 2013. Același Constantin Nicolescu era trimis în judecată de către DNA Pitești. Era vorba despre un caz de corupție cu bani europeni, legat exact de podul inaugurat în urmă cu trei ani. Ulterior, scandalul se va numi afacerea „Podul de la Căteasca“. Considerat unul dintre oamenii de bază ai PSD, Nicolescu, „baron de Argeș“, era acuzat că, pe baza unor documente false, ar fi accesat fonduri PHARE pentru construcţia noului pod. În total, era vorba despre un prejudiciu de peste trei milioane de euro.
5 februarie 2015. Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și opt luni de pușcărie, iar acum se află în executarea pedepsei.

Podul nou, făcut de însuși Zeus

Declanșat pe vremea Elenei Udrea, scandalul privitor la podul de la Căteasca s-a concretizat într-un dosar complex, cu foarte mulți inculpați. Pe scurt, Nicolescu era acuzat că a aranjat licitaţia pentru execuţia lucrărilor în așa fel încât să fie câştigată de firma „Zeus“, a prietenului său Grigore Dobre. În schimbul acelui contract, șeful CJ Argeș ar fi primit un spaţiu comercial, pe care „Zeus“, alias Dobre, l-a dăruit lui Nicolescu. Ulterior, ambii au fost trimiși în judecată, alături de notarul Ionel Didea, în fața căruia s-a parafat tranzacţia cu respectivul spaţiu, de proiectantul Ecaterina Pletoiu, plus alți șapte angajaţi ai CJ Argeș, membri în comisia de licitaţie.
Inițial, DNA a anunțat și existența unui dosar disjuns, în care s-a cerut urmărirea penală a unor funcționari din guvernul Boc. Erau vizați o serie de angajați din Ministerul Dezvoltării și Turismului, din Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), care au condus diverse direcții în mandatul Elenei Udrea. Anchetatorii anunțau că au în vedere HG nr. 1052/2309 2009 pentru modificarea „HG nr. 704/2006, privind nominalizarea obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţii în perioada aprilie-mai şi iulie-august 2005, ce vor beneficia de finanţări din programul PHARE 2005“. Actul normativ era semnat de premierul Emil Boc și contrasemnat de ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Blaga, de ministrul Administrației și Internelor, Dan Nica, și de Gheorghe Pogea, ministrul Finanțelor Publice. Dar, de atunci până acum, nu s-a mai auzit mai nimic despre acel dosar disjuns: atenția justiției s-a concentrat doar asupra lui „baronului“ Nicolescu și a celor din jurul lui.

Podul vechi formează un soi de baraj artificial

Construit în 1947, vechiul pod de la Căteasca era deja șubrezit după inundațiile din 2001 și 2005, iar problema demolării fusese pusă încă din 2010. Dar după inaugurarea noului pod, ideea a fost uitată. Apoi, pe 28 august 2011, unul dintre stâlpii de susținere a cedat, astfel încât vechiul pod s-a preschimbat într-un „V“ monstruos, lung de circa o sută de metri. Imediat după eveniment, autoritățile au promis că vor demola podul în cel mai scurt timp. Au promis, dar n-au mișcat un deget. După alți trei ani, în martie 2014, s-a produs ceea ce era logic să se producă: partea centrală a podului s-a prăbușit în Argeș, formând un soi de baraj artificial peste care apele râului sar cu un vuiet furios.
De atunci au trecut alți trei ani, dar absolut nimeni nu s-a deranjat să scoată ruinele de acolo, pentru a restabili cursul firesc al râului. Nici măcar hoții de fier vechi n-au încercat să „recupereze“, în stilul lor, oțelul-beton din structura de rezistență. La un moment dat, prin zonă au apărut câțiva muncitori, cu niște utilaje. Au scurmat un pic prin maluri, după care și-au luat tălpășița. Perturbate de noul obstacol, apele Argeșului au mușcat deja din maluri, modificând ușor traseul râului. Dar asta nu e mare lucru. La circa 50 de metri în aval, amplasată încă de la început într-un loc nepotrivit, aproape de firul apei, fundația unuia dintre picioarele de susținere ale noului pod, care ar fi trebuit să fie ascuns adânc în subsol, a ieșit la lumină, dând întregului ansamblu o imagine de instabilitate: exact așa arăta și piciorul podului vechi, cu doar câțiva ani înainte de prăbușirea lui. În condiții normale, nici asta n-ar prea conta. Rău cu adevărat este altceva: după cum localnicii au învățat-o deja pe propria piele, Argeșul produce, periodic, inundații deosebit de grave. Iar într-o asemenea situație, plăcile de beton întinse de-a latul albiei vor fi urnite din loc și, preschimbate în niște uriași berbeci de luptă, vor izbi direct în piciorul noului pod, care deja pare deosebit de fragil. Iar asta va însemna un singur lucru: podul lui Nicolescu va avea exact soarta celui vechi.

În actualele condiții de la fața locului, problema nu este dacă o asemenea nenorocire se va întâmpla, ci când va avea loc. Cu puțin ghinion, ea se va petrece într-un viitor relativ apropiat, când „baronul“ de Argeș se va mai afla încă în pușcărie. Bineînțeles că, într-o astfel de situație, oamenii din partea locului, poate chiar și autoritățile locale, vor ridica din umeri și vor da vina pe Dumnezeu. Să fim serioși: Dumnezeu nu are nicio legătură cu jupânul Nicolescu și cu ai lui și nici cu indolența autorităților locale care nu catadicsesc să scoată ruinele podului vechi din albia Argeșului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.