Povestea primăriei care a experimentat insolvența

De apariția OUG nr. 46 din iunie 2013, privind insolvența unităților administrativ-teritoriale, au profitat câteva comune. Aninoasa, județul Hunedoara, este însă primul oraș care și-a declarat insolvența din cauza datoriilor pe care le acumulase: 5,48 milioane lei. În 2013, arieratele depășeau cu 140% veniturile bugetare locale. După ieșirea din insolvență, conducerea Primăriei Aninoasa nu vrea să mai audă de împrumuturi și facilități de creditare, doar salariile au fost majorate „conform Legii 153/2017“.

Până să ceară oficial intrarea în insolvență, datoriile Primăriei Aninoasa din județul Hunedoara depășeau 8 milioane lei. Acestea au fost acumulate în timpul mandatelor fostului primar Ilie Botgros, dar actualul edil, Nicolae Dunca, era pe atunci secretar al Primăriei. Conducerea instituției a încercat să iasă din impas după achitarea a peste două milioane de lei, dar creditorii nu-i dădeau pace, așa că s-a luat hotărârea, fără acordul Consiliului Local, declanșării procedurii de intrare în insolvență. Actualul secretar al Primăriei, Gheorghe Simion, a relatat pentru Cotidianul că el a fost cel care a întocmit documentația pentru procedura insolvenței. „Totul a început în 2007, când s-a închis Mina Aninoasa. Fostul primar Ilie Botgros a luat un credit bancar pentru de peste două milioane de lei pentru lucrări edilitare, reabilitarea școlii, a bisericii, recompartimentarea unor blocuri etc. El se baza pe veniturile încasate de la cei peste o mie de mineri care lucrau la Aninoasa. După închidere, minerii s-au dispersat la alte unități din județ, astfel că s-au redus mult numărul contribuabililor și veniturile primăriei.“

Viață pe datorie

Aninoasa are circa 4.800 de locuitori, iar șomajul este la cote moderate. „În 2013, veniturile anuale erau de 4,2 milioane lei, din care se plăteau funcționarea primăriei și cele 40 de cadre didactice care lucrau în cele două școli din oraș. Pentru dezvoltare nu mai rămânea nimic“, ne-a relatat Gheorghe Simion, care la data respectivă era angajat de numai două luni.

Simion își amintește de chinurile prin care a trecut conducerea Primăriei când nu avea bani de salarii, iluminatul stradal era întrerupt cu lunile, iar apa fusese oprită. „Aduceam până și hârtie de acasă, creditorii ne băteau mereu la ușă. Dar cel mai greu ne era să le explicăm persoanelor cu handicap de ce nu le mai puteam plăti însoțitorii și indemnizațiile“, ne-a povestit secretarul Primăriei Aninoasa.

După 20 de ani, fostul edil Ilie Botgros a băgat în incapacitate de plată primăria

Caznele ieșirii din insolvență

S-a negociat intens cu creditorii, spune secretarul Primăriei. „Am insistat pe compensări, adică în contul datoriilor noastre către firme, acestea nu mai plăteau impozite și taxe până la stingerea obligațiilor fiscale. Prin aceste compensări am stins sume mari. Apoi am eliminat din listă datoriile prescrise, pe care nu le-am mai plătit. Un lucru foarte important a fost negocierea creanțelor. Cu unii am negociat plata a mai puțin de 30% din datorie, restul fiind eșalonat pe trei ani. Nu toți creditorii au acceptat, dar noi am făcut ce am putut. Cu BCR, care era principalul creditor, am negociat reducerea datoriei de la 3,4 milioane lei la 2,38 milioane lei. În cea de-a doua fază, cea esențială, am cerut ajutor de la Guvern, care ne-a acordat peste 3 milioane lei. Altfel, nu ieșeam din insolvență“, ne-a mai spus Gheorghe Simion. Autoritățile locale spun că numai penalităţile pentru creditul de 3 milioane lei de la BCR se ridicau la 1.500 lei pe zi.

Învățătură de minte

Primăria Aninoasa a ieșit din insolvență pe 24 octombrie 2014. În prezent, veniturile înregistrate se ridică la 7,339 milioane lei, iar investițiile, la peste 2 milioane lei. Gheorghe Simion spune că nimeni nu mai ia în calcul accesarea unui credit sau posibilitatea creșterii de îndatorare a Primăriei, deși legea permite acum. „Conducerea Primăriei se gândește doar la posibilitatea reabilitării unor clădiri, blocuri de locuințe și instituții. Din punct de vedere turistic, nu putem face mare lucru, nu avem platouri mari sau pârtii lungi să montăm o instalație de schi“, ne-a mai spus Simion. Singura noutate în Primăria Aninoasa este majorarea salariilor, conform Legii 153/2017. Astfel, primarul încasează suma de 7.975 lei brut, iar viceprimarul – 6.525 lei brut.

Cărți de vizită

Actualul primar din Aninoasa, Nicolae Dunca, este membru PSD şi a fost în mandatul trecut secretarul administraţiei locale. Dunca l-a învins în alegerile locale din anul 2012 pe reprezentantul PDL Ilie Botgros, care în mandatul 2004-2008 era membru PSD, iar în perioada 2008-2012 a fost membru PDL. Ilie Botgros, de meserie strungar, a lucrat ca maistru în Compania Națională a Huilei din Petroșani, la Mina Petrila. În 1992 a fost ales primar, iar în 2012 n-a mai reușit să ia cel de-al şaselea mandat, dar a rămas consilier local. Spune că fost membru de partid la PSD doar pentru că a sperat că poate să salveze Mina Aninoasa şi apoi s-a mutat înapoi la PD. Dunca a stat lângă Botgros timp de 12 ani. El a fost secretarul Primăriei şi a participat la decizii şi cheltuieli.

Criza financiară și insolvența unei primării

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare. În momentul în care este declarată insolvenţa, judecătorul va numi un administrator judiciar care va gestiona finanţele locale şi care, împreună cu conducerea primăriei, va întocmi un plan de redresare a situaţiei economice a administraţiei publice.

Efectul Aninoasa

După modelul orașului Aninoasa, la începutul anului 2014 comunele Ardeoani (judeţul Bacău), Nalbant (Tulcea) şi Năruja (Vrancea) au intrat în insolvenţă din cauza incapacității de plată a datoriilor. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Finanțelor, România are 680 de localităţi care înregistrează restanţe mai mari de 90 de zile la plata datoriilor.

Patrimoniul primăriei poate fi vândut

Valentin Miron, director general VMB Partners, a comentat pentru Ziarul Financiar că insolvenţa primăriilor este o lege binevenită, care este discutată din 2001. „A fost înaintat un proiect în 2003, dar a fost întârziat în Parlament până astăzi. Cred că în discuţiile cu FMI a apărut nevoia unei discipline financiare mult mai bune la nivelul autorităţilor locale, la nivelul creditelor de investiţii pentru derularea proiectelor cu fonduri europene şi, mai nou, datorită ordonanţei care permite posibilitatea de a lua credit pentru plata arieratelor. Primăriile mici, care nu au un nivel ridicat al veniturilor proprii, nu au taxe şi impozite pe care să le colecteze de la populaţie, au nevoie de investiţii, au nevoie să deruleze proiecte europene şi au luat împrumuturi pe care nu au din ce să le plătească. Primăriile oraşelor mari care au proiecte europene şi au cheltuieli neeligibile pe care trebuie să le achite tot din împrumut şi mai au şi foarte multe arierate generate de subvenţii la căldură, la transport ş.a.m.d. Problema este că Ordonanţa 3/2013 permite un nivel foarte ridicat al serviciului datoriei, care poate să ajungă până la 70% din totalul veniturilor proprii. Acest prag foarte mare poate conduce la faliment în cazul primăriilor mari. Majoritatea primăriilor mici, de comune sau localităţi mici, nu au putere, nu au o industrie în zonă care să permită o cotă defalcată din impozitul pe venit şi care să le permită cheltuieli de funcţionare. Foarte mulţi termină cu deficit de buget an de an. Foarte multe nu au bani să plătească angajaţii. Legea falimentului primăriilor stabileşte modalitatea prin care creditorii îşi pot recupera creanţele din taxele şi impozitele respective şi poate însemna pe viitor şi comasarea mai multor primării învecinate. Legea prevede acum posibilitatea ca un furnizor care nu şi-a încasat banii să scoată la licitaţie şi să vândă din proprietăţile private ale primăriei pentru a-şi recupera banii. Bunurile din patrimoniul public nu pot fi înstrăinate, numai cele din patrimoniul privat“, a precizat Valentin Miron.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.