Primăria Capitalei se ține de Snagov

Statul lucrează împotriva cetățenilor lui. Aceasta este concluzia situației celor 88 de proprietari care în perioada 1990-1991 au achitat prețul apartamentelor ce urmau să fie construite în satul Ghermănești, comuna Snagov. Unele locuințe au fost vândute și revândute în acest interval, oamenii sperând să-și recupereze banii. Sunt însă și persoane care încă așteaptă de peste 25 de ani să-și recapete apartamentele. Grav este că aproape 20 de milioane de lei au fost plătite de Primăria Capitalei doar pentru studiile de fezabilitate și penalitățile de întârziere decise de ÎCCJ în 2004. Costurile de construcție sunt încă ținute la secret de către primărie.

Știm că, pentru regimul Iliescu proprietatea era un moft nedemn să fie prețuit. Vremurile erau tulburi în perioada 1990-1992. Eșalonul 2, cum erau numiți politicienii acelor ani, era preocupat de propriile interese și mai puțin de cele ale oamenilor. Dovadă stau schimbările care aveau loc și în Primăria Capitalei. În perioada ianuarie-iulie 1990, primar general a fost Dan Predescu. Din iulie până în noiembrie 1990, regimul Iliescu l-a instalat pe Ștefan Ciurel. A urmat Viorel Oproiu, primar general în perioada noiembrie 1990 – septembrie 1991. Succesor i-a fost Doru Viorel Pană, între septembrie 1991 și februarie 1992. După această perioadă, a fost ales prin vot liberalul Crin Halaicu.

Primari buni de plată

În perioada 1990-1991, patru blocuri de locuințe cu 88 de apartamente au fost construite „din fondurile statului“ în satul Ghermănești, comuna Snagov. Criza de locuințe i-a făcut pe oameni să le achite integral, deși blocurile erau în stadiu de schelet. Greșeala i-a costat, dar nimeni nu știa că, după 1990, autoritățile instalate în fruntea statului vor fi mai cinice și, se poate spune, mai hoațe decât regimul care tocmai se încheiase. În acele vremuri, multe întreprinderi de stat au fost desființate, fiind înlocuite de societăți pe acțiuni, în general conduse de aceleași persoane care au preferat să uite rapid de datorii. Efectele acestor decizii sunt plătite la peste 25 de ani distanță de bucureșteni. Deoarece blocurile au fost construite de fostul ICRAL, care funcționa pe București și Ilfov, în subordinea municipalității, proprietarii s-au îndreptat spre Primăria Capitalei, cea care le-a încasat banii. Cazul fiind atât de vechi, funcționarii se prevalează de acest lucru și refuză să ofere detalii. Strădaniile noastre de a afla de la Primăria Capitalei costurile construcțiilor sunt vechi de peste un an, timp în care nu am primit niciun răspuns. Motivul este simplu. Gabriela Firea a vrut să ascundă sub preș inclusiv iresponsabilitatea lui Sorin Oporescu în acest caz. Dacă Primăria Capitalei nu ar fi tergiversat să respecte o hotărâre judecătorească, nu s-ar fi ajuns la cheltuieli de 4-5 ori mai mari, bani plătiți din taxele și impozitele bucureștenilor.

Blocurile dispun de tâmplărie termopan, lucru care nu era prevăzut în anul 1990, când au fost vândute la preţurile vremii

Saga proprietarilor români

Vreme de câțiva ani, peste 150 de oameni au așteptat să-și vadă visul împlinit și să se mute în casele lor. Unii și-au pierdut răbdarea, alții, puțini, e drept, s-au organizat într-o asociație și și-au căutat dreptatea în justiție. Mai sunt oameni care au preferat să-și vândă locuințele neterminate și să-și recupereze banii. Este vorba despre 4 blocuri din satul Ghermănești comuna Snagov, cu 88 de apartamente, care au fost scoase la vânzare de Primăria Capitalei în perioada 1990-1991. „Primăria a știut să încaseze banii în acea perioadă. Trebuia să le termine și blocurile“, ne-a declarat Milică Boeru, actualul director tehnic al SC Romcofort SA, societatea care a început construcția blocurilor. El ne-a relatat că tocmai din acest motiv a reușit firma să iasă din procesul cu proprietarii. Și actualul primar al Snagovului, Marian Oancea, aflat la al doilea mandat, spune că nu știe mai multe. „Nu toate apartamentele au fost înregistrate la Taxe și Impozite. Doar câteva. Situația este neclară. Am auzit, că acum există unul sau doi proprietari într-un bloc, restul le-au vândut lor. Blocurile nu ne aparțin, nu știm noi ce se întâmplă acolo“, ne-a spus primarul Snagovului. Marian Oancea nu vrea să spună ceea ce știe ca să nu intre în conflict cu proprietarii, care plătesc impozite în localitatea în care au fost ridicate imobilele, adică la Primăria Snagov. Primarului nici că-i pasă că din banii bucureștenilor au fost ridicate cele patru blocuri. În plus, el se face că nu știe, dar subalternii săi ne-au confirmat, două blocuri au fost finalizate în urmă cu doi ani, ele fiind acum locuite.

În anul 2004, proprietarii au câștigat procesul împotriva Primăriei Capitalei. Potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6633/2004, municipalitatea a fost „obligată să finalizeze cele 88 de apartamente situate în blocurile D1A, D1B, D4 și PR 6“, se arată în Hotărârea de Consiliu General al Municipiului București nr. 187/2007, semnată de primarul general de atunci Adriean Videanu. În document se arată că sancțiunea impusă de ÎCCJ a fost de 5.000.000 de lei (vechi) pe zi de întârziere.

Tăcerea municipalității

De ce Primăria Capitalei nu a finalizat lucrările, nu știm. Biroul de presă nu ne-a răspuns solicitării făcute cu peste un an în urmă, dar a comentat că este prea vechi cazul ca să mai prezinte interes. Lorena Bardan, director executiv adjunct din Direcția Investiții, una dintre persoanele cele mai vechi din instituție, ne-a spus că nu știe nimic de solicitarea noastră. Ea ne-a spus că trebuie să facă mai întâi cercetări, să vadă dacă există solicitarea, apoi ar putea să se informeze și să ne răspundă. Probabil peste încă un an, când datoriile municipalității vor crește exponențial. Desigur, răspunsul nu a mai venit. O altă hotărâre din 2014 a Consiliului General vorbește de două blocuri, nu de patru. Studiul de fezabilitate pentru blocurile D4 și PR6 sunt mai scumpe cu 4,5 milioane de lei față de 2007.

Modificările aduse de Primăria Capitalei blocurilor din Ghermăneşti includ centrale de apartament sau de bloc

Datele tehnico-economice

Cât a costat construcția inițială a celor patru blocuri rămâne o mare necunoscută, funcționarilor fiindu-le prea lene să scotocească în arhivele care, probabil, nici acum nu au fost introduse într-o bază de date computerizată.

În expunerea de motive din 2007 se spune că „soluțiile din proiectul inițial nu mai corespund normelor tehnice în vigoare“. Blocurile au fost proiectate în 1990 cu tâmplărie din lemn, încălzire cu sobe cu lemne. În 2007 tâmplăria trebuia să fie însă cu geam termopan, iar încălzirea și prepararea apei calde, prin centrale termice la fiecare bloc. Apa potabilă, gazele și rețeaua electrică urmau să fie realizate de Consiliul Local Snagov. Desigur, aceste soluții ridicau valoarea construcțiilor, dar Primăria Capitalei refuză să ofere detalii cu privire la modificarea prețului de achiziție. Știm doar că studiul de fezabilitate pentru aceste soluții a costat 10.562.947 de lei, conform documentului emis de Adriean Videanu în 2007.

În 2014, o altă hotărâre a Consiliului General modifică datele tehnico-economice din 2007. Deși se vorbește de două blocuri, D4 și PR 6, cu un total de 38 de apartamente, costurile studiului de fezabilitate au urcat la 14.963.471 de lei. În ­HCGMB din 2014 se spune că „la licitația organizată în vederea achiziționării de lucrări nu s-a prezentat niciun ofertant și prin urmare nu s-a putut începe execuția. În perioada 2007-2010 structurile au rămas expuse agenților atmosferici, în acest timp suferind degradări importante“. Din 2014 până acum lucrările au avansat, dar nu s-a mutat nimeni în aceste blocuri. Primarul din Snagov confirmă că blocurile sunt nelocuite. Acestea sunt împrejmuite cu gard, iar recepția nu a fost făcută. Chiar dacă Primăria Capitalei refuză să ne spună cât au costat lucrările de execuție, putem calcula penalitățile. În 10 ani, cu penalități de 5 milioane de lei vechi pe zi, rezultă peste 18 miliarde de lei. La această sumă trebuie adăugate cele peste 25 de milioane de lei noi pentru studiile de fezabilitate și banii pe lucrările de construcție. Suma va fi plătită din bugetul municipalității, pentru indolența și iresponsabilitatea unor edili. Cu acești bani se puteau construi locuințe sociale pentru miile de nevoiași ai Capitalei.

Suspiciuni

Tot nimic se știe și despre blocul D4, care se vede foarte bine pe geamurile Primăriei Snagov. „Se tot lucrează la blocul ăsta și tot gol este“, comenta o localnică. Blocul naște invidii, pentru că iese din peisaj. Clădirea este vopsită în alb și are termopane, ceea ce mulți localnici și-ar dori. Încă sunt multe gunoaie și resturi de șantier în spațiul îngrădit din jurul blocului. Blocul ar trebui să aibă centrală, dar nimeni nu știe ce este în interior. O înștiințare de șantier arată că data de finalizare este de 4 octombrie 2017, dar în interioare mai este de lucru. Cu toate acestea, niciun funcționar nu știe nimic. Refuzul lor de a ne oferi informații ne-a trezit suspiciuni. Este posibilă o înțelegere între autoritățile locale (municipalitatea și Primăria Snagov) și cei doi proprietari care dețin un bloc. Desigur, nu este ilegal să devii proprietar nici pe 20 de blocuri. Legea permite. Numai că, dacă ar fi fost onești, proprietarii i-ar fi executat silit pe primarii Capitalei. În acest caz, nu instituția răspunde, ci edilul în persoană. Cu alte cuvinte, ne-a spus Cătălin Deaconescu, fost prefect al Capitalei, „penalitățile de 500 de lei noi pe zi de întârziere ar fi trebuit plătite de fiecare primar general, care nu a finalizat lucrările.“ Numai că, și costurile de construcție ar fi trebuit majorate, dar Primăria Capitalei refuză să ne spună la cât se ridică.

Cum câștigă bani Snagovul pe seama bucureștenilor

Declarațiile lui Marian Oancea (foto) s-au confirmat. În blocurile D1A și D1B, aflate la doi pași de Primăria Snagov, despre care edilul spunea că nu știe nimic, cei mai mulți locatari stau cu chirie. „Eu sunt din București. Stau cu chirie aici. Proprietarul este și el tot din București“, ne-a spus o pensionară care locuia în blocul D1B. Doamna ne-a spus că blocurile au fost foarte prost construite, „în bătaie de joc“. Încălzirea se face cu centrale de apartament, nu de bloc, așa cum prevedea hotărârea de Consiliu General. Primăria din Snagov păstrează și ea tăcerea în privința celor patru blocuri și refuză chiar agresiv să ofere informații. Funcționara de la Taxe și Impozite nu a vrut nici să-și spună numele, iar primarul Oancea „tocmai plecase“. „Nu sunt blocurile noastre și nu știm nimic“, spuneau cei mai mulți funcționari. Cert este că, cu banii bucureștenilor, Primăria Snagov o duce bine, încasând impozite de pe 88 de apartamente fără să ridice un deget. De ce sunt doar 2-3 apartamente declarate, după cum spunea primarul Oancea, este o problemă locală, de competența organelor de control.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.