Primăriile şi consiliile locale din România se plâng adesea de lipsa de fonduri însă anul trecut au „uitat” să încaseze 236,3 milioane de lei, adică în jur de 53 milioane de euro, în principal impozite, şi au cheltuit ilegal bani care au generat prejudicii totale bugetelor de 524,4 milioane de lei. Acestea sunt concluziile unui raport sinteză al Curţii de Conturi cuprinzând aspecte rezultate din acțiunile de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anul 2014.
La nivelul unităților administrativ-teritoriale, potrivit Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2015, au fost realizate un număr de 1.145 acțiuni de audit financiar asupra execuției bugetare încheiate la 31.12.2014, în cadrul cărora au fost constatate abateri și nereguli care au generat fie venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice, fie prejudicii sau au influențat calitatea gestiunii
economico-financiare a entității verificate, cuantificate valoric astfel:
-venituri neîncasate: 236,3 milioane lei
-prejudicii: 524,4 milioane lei
-abateri financiar contabile: 4,4 miliarde de lei
Abaterile de la legalitate și regularitate pe linia constatării și administrării veniturilor bugetare au condus la nerealizarea unor venituri în sumă de 236,3 milioane lei, din care 44,8 milioane lei accesorii. La nivelul majorității unităților administrativ-teritoriale au fost identificate abateri privind stabilirea eronată a impozitelor/taxelor locale prin aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale sau prin subdimensionarea bazei impozabile ca urmare a neîncadrării corecte a terenurilor pe zone și categorii de folosință, ceea ce a
condus la aplicarea unui nivel al impozitului pe teren mai mic decât cel legal și la neajustarea corectă a valorii clădirilor deținute de persoanele fizice prin aplicarea coeficientului de corecție în funcție de zona și rangul localității. De asemenea, nu au fost create pârghiile necesare pentru urmărirea modului de respectare a obligației contribuabililor de a declara organelor fiscale construcțiile achiziționate sau a celor construite, după expirarea termenului prevăzut în autorizațiile de construire și implicit calcularea din oficiu a obligațiilor de plată, precum și de verificare a realității datelor din declarațiile de impunere depuse de contribuabili, în special a celor care priveau reevaluarea
periodică a activelor fixe supuse impozitării.
Neurmărirea declarării reale a terenurilor dobândite de contribuabili și nerealizarea corespondenței dintre datele înregistrate în evidențele fiscale cu cele înscrise în registrul agricol, în vederea stabilirii corecte a impozitului pe teren, precum și stabilirea eronată a taxei pentru regularizarea autorizațiilor de construire și/sau neefectuarea operațiunilor de regularizare a taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de construire sunt, de asemenea, abateri frecvente care au influențat nefavorabil încasările la bugetele locale.
Un impact negativ asupra colectării impozitelor și taxelor locale o are și neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire și executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii, persoanele cu atribuții în domeniu limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor, fără a lua și celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităților bănești, executarea veniturilor datorate contribuabililor de terțe persoane, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile și imobile deținute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante.
Un domeniu insuficient gestionat de către autoritățile administrației publice locale este activitatea de stabilire și încasare a veniturilor din proprietate. Deși sunt concesionate diverse servicii de utilități publice operatorilor economici, autoritățile locale nu înregistrează în evidența contabilă și nu urmăresc încasarea redevențelor datorate pentru delegarea gestiunii serviciilor publice. De asemenea, nu s-a stabilit și urmărit încasarea sumelor din închirierea unor bunuri proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. Deși poate constitui o sursă importantă de venituri, autoritățile administrației publice locale nu întreprind măsuri de încasare a dividendelor datorate de operatorii economici la care unitățile administrativ-teritoriale dețin capitalul majoritar.
La nivelul consiliilor județene s-a constatat o practică generalizată de a nu întreprinde măsurile corespunzătoare pentru stabilirea, înregistrarea în evidența contabilă și urmărirea în vederea încasării a veniturilor cuvenite bugetului județean reprezentând cota de 40% din veniturile provenite din impozitul pe autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, venituri încasate de bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor, cu atât mai mult cu cât aceste venituri, precum și amenzile și penalitățile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitate și construire a drumurilor locale și județene.
Conform inspectorilor Curţii de Conturi, proiectele de buget nu sunt fundamentate realist ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se stabilesc impozitele și taxele cuvenite bugetelor locale. În sistemul administrației publice locale, în special la unitățile administrativ teritoriale ale comunelor, implementarea programelor asistate pe calculator privind evidența și urmărirea încasării veniturilor aferente bugetelor locale este nesatisfăcătoare, existând frecvent riscul apariției unor erori de calcul, de evidență sau de raportare a veniturilor bugetului local.
Numărul posturilor, uneori insuficient, și pregătirea profesională a personalului, deseori deficitară, nu permit asigurarea verificării sistematice a operațiunilor din punct de vedere al respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operațiunilor.
Neimplicarea suficientă a ordonatorului principal de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale și nestabilirea de persoane cu atribuții precise pe această linie a favorizat, în unele cazuri, însușirea din gestiune a veniturilor încasate în numerar, context în care Curtea de Conturi a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală.
În majoritatea cazurilor aparatul de specialitate al unităților administrativteritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire și încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiții, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale fiind prejudiciate cu sumele în cauză, autoritățile locale neluând măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare. Deși bugetele locale sunt încă puternic dependente de susținerea
bugetului de stat în asigurarea resurselor unităților administrativ-teritoriale, totuși abaterile consemnate în actele de audit evidențiază o slabă preocupare a autorităților administrației publice locale de a valorifica cu precădere veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.
Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum și utilizarea nelegală a fondurilor de la buget. Prejudiciile se localizează la cheltuieli de personal (17,1%), cheltuieli cu bunuri și servicii (31,4%), respectiv cheltuieli de capital (40,8%). „s-a consemnat efectuarea de plăţi
nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale”, se arată în raportul de sinteză. De asemenea, nu s-au respectat prevederile legale referitoare la consumul de carburanți, materiale de întreținere, asigurări auto, parc auto; s-au efectuat cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale; s-au decontat cheltuieli efectuate fără prezentarea
documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum și alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localității, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale, ș.a.); s-au efectuat cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate și neavizate; încheierea unor contracte de consultanță și asistență juridică cu cabinete de avocatură, în condițiile în care entitățile au organizate în structura proprie compartimente juridice.
Pe parcursul anului 2015, au fost sesizate organele de urmărire penală în 81 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de control/audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale precum şi a unor fapte de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entităților a măsurilor dispuse de camerele de conturi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.