Reflecţii coregrafice în „Anna Karenina”

Anna Karenina, personaj cameleonic în viziunea lui Boris Eifman

Celebra “Companie Eifman” a transformat această poveste a pasiunii şi puterii într-unul dintre cele mai emoţionante balete, ce va fi prezentat la “London Coliseum” în 19 aprilie.

“Baletul este arta care-ţi permite de a realiza drame psihologice, îţi oferă posibilitatea de a sonda inconştientul. Pentru mine, fiecare nou spectacol e o căutare a necunoscutului. Atunci când am citit Tolstoi, am fost fascinat de lumea psihologică a personajelor lui, de acest personaj Anna Karenina. Toate acestea au devenit sensul reflecţiilor mele coregrafice. Ritmul liniştit al familiei Karenin, funcţionar de stat care trăieşte în cadrul unor convenţii sociale, lasă să transpară o iluzie a armoniei şi a păcii. Pasiunea Annei pentru Vronski întoarce pe dos viaţa lor obişnuită. Anna este invadată de noua pasiune încât îşi uită şi datoriile de mamă. Dar viaţa ei se desfăşoară într-o societate ipocrită şi convenţională care o condamnă. Anna depinde de amantul său, iar dependenţa faţă de acesta se transformă în suferinţă, în boală. Pentru mine, Anna e un cameleon. În ea trăiesc de altfel două persoane. Ea este emblema dorinţei”, se destăinuia coregraful Boris Eifman.

Eifman Ballet din Sankt Petersburg, într-o viziune modernă

Acesta şi-a fondat Compania în 1977 la Sankt Petersburg, rupând cu rigidele reguli al baletului academic rus şi manifestându-şi o dorinţă de independendenţă. Şi-a dezvoltat un stil preţuit atât de iubitorii baletului clasic, cât şi de pasionaţii dansului contemporan. El a reuşit să reziste curentelor şi modelor, dezvoltând o formă a baletului extrem de personală.

Îi place să spună: “Calitatea plastică a coregrafiei este mai puţin importantă decât căutarea unei anumite intensităţi dramatice. Eu nu pot să reprezint frumuseţea ca o entitate abstractă. Atunci când creez o coregrafie o fac cu ideea de a crea o emoţie, de a da un sentiment. A crea înseamnă pentru mine viaţă şi libertate”.

În 1997, “Eifman Ballet” prezintă “Red Giselle”, baletul care povesteşte viaţa celebrei balerine ruse Olga Spessivtseva. Apoi, Teatrul “Bolşoi” îşi deschide porţile pentru compania sa cu ultimele trei creaţii: “Ceaikovski”, “Red Giselle” şi “Hamlet Rusesc”, care povestesc viaţa ţarului Petru I. Succesul este fulgerător, iar presa rusă îl celebrează pe Boris Eifman şi nominalizează “Eifman Ballet” ca una dintre cele mai bune companii ruse. În februarie 2000, direcţia Teatrului “Bolşoi” include “Hamlet Rusesc” în repertoriul corpului de balet. Aplauze furtunoase în 1998, la “City Center” din New York, unde prezintă “Red Giselle” şi este invitat şi în următorii ani, ori de câte ori doreşte, cu următoarele sale creaţii.

Scenă din Baletul Anna Karenina ce va fi prezentat la London Coliseum

În 2004 este invitat la “New York City Ballet” pentru a crea un omagiu lui Balanchine sub titlul “Musagète”.

Teatrul “Bolşoi” prezintă pentru prima dată o Retrospectivă a baletelor lui Eifman, în timp ce Teatrul “Mariinski” pune în scenă “Domnul Molière şi Don Juan”.

În 2002, Boris Eifman serba 25 de ani ai Companiei sale şi cu această ocazie prezenta numeroase balete la Teatrul “Mariinski” din Sankt Petersburg. Repertoriul său include peste 40 de balete.

Alte succese, la “Maison de la Danse” din Lyon şi la “Théâtre de Champs Elysées”, dar şi la Teatrul “La Fenice” din Veneţia, la “Teatro Stabile” din Genova, la Teatrul “Petruzzeli” din Bari, “Teatro Ponchielli” din Cremona.

Pentru cariera sa remarcabilă, Boris Eifman a fost distins cu titlul de “Chevalier des Arts et des Lettres”.

Oleg Markov şi Maria Abashova în Anna Karenina, a Companiei Eifman Ballet

La Sankt Petersburg este în construcţie un nou “Palat al Dansului”, care îi va găzdui compania. “Voi crea acest nou centru strategic pentru balet pentru a ajuta dansul de a ieşi din criză. În plus, îmi doresc ca în cadrul Academiei de Dans să ajut tinerii coregrafi să aibă o importantă bază pentru a-şi dezvolta ideile. Instituţia va forma balerini, tehnicieni, coregrafi şi profesionişti ai scrisului în domeniul baletului. Voi alege chiar copii de talent provenind din orfelinate şi din familiile sărace din întreaga Rusie”. Un program nu numai cultural, dar şi social al lui Eifman. “Palatul Dansului” va fi inaugurat în 2016 şi va fi un adevărat centru al avangardei coregrafice.

În noua sa montare, Karenin e un om care nu-şi poate înţelege soţia, iar infidelitatea ei e o adevărată catastrofă. Vronski e un personaj care doreşte fructul oprit, dar se plictiseşte repede. Cheia acestui balet este constituită de dependenţa emotivă şi senzuală a Annei faţă de Vronski, iar coregraful transformă această poveste într-un emoţionant balet.

De altfel, coregrafia lui nu este fructul unei îngheţate elaborări intelectuale, ci este născută dintr-o căutare spirituală în diferitele variante ale Annei Karenina. “Din anii ‘80 am creat balete după operele lui Dostoievski, Bulgakov şi Kuprin, pe care le-am văzut printr-o analiză psihologică. Teoriile psihanalitice ale lui Freud şi Jung îmi sunt foarte familiare”. După el, Tolstoi nu a fost numai un strălucit scriitor, ci şi un reprezentant al psihanalizei. De aceea, Karenina este divizată între convenţiile morale şi pasiunea carnală. Pentru ea dragostea este ca un drog.

Balerinii Corina Dumitrescu şi Călin Rădulescu reînvie „Anna Karenina” la ONB

Corina Dumitrescu în Anna Karenina

Ninge cu fulgi mari pe peronul unei gări. Între alţi călători, un tânăr ofiţer, Alexei Vronski (Călin Rădulescu) şi o frumoasă doamnă, Anna Karenina (Corina Dumitrescu), se întâlnesc la un moment dat şi, brusc, farmecul fiecăruia îl învăluie pe celălalt.

Inspirat de romanul cu acelaşi titlu al lui Lev Tolstoi, spectacolul “Anna Karenina” de la Opera Naţională Bucureşti redă prin dans destinul tragic al renumitei eroine. Spectacolul “Anna Karenina”, în regia şi coregrafia lui Ioan Tugearu, a făcut istorie în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti, prin montarea sa originală prezentată în premieră absolută pe 8 noiembrie 1998, producţia fiind reluată în 2009.

Joi, 27 martie, ora 19.00, rolul titular va fi interpretat de Corina Dumitrescu, una dintre cele mai apreciate prim-soliste ale Companiei de Balet, iar Călin Rădulescu va debuta în rolul Alexei Vronski. Reprezentaţia va mai prilejui debuturile balerinilor Bogdan Plopeanu (Alexei Karenin),Vlad Toader (Acarul), Edda Romano (Serioja).

“«Anna Karenina» este unul dintre spectacolele mele pe care le iubesc cel mai mult. Reîntâlnirea cu o creaţie este ca reîntâlnirea cu un prieten – prilej de emoţie şi încântare”, mărturisea coregraful Ioan Tugearu.

Licenţiată în Artele Spectacolului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti în 1994, prim-solista Corina Dumitrescu are în palmares numeroase premii. Printre acestea se numără Premiul III la Concursul Internaţional de Balet de la Varna, Bulgaria (1994), Premiul de Interpretare al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali (1994), Premiul pentru Creaţie Coregrafică la Concursul Naţional de Dans, Constanţa (1995), Premiul de Excelenţă al Forumului Compozitorilor şi Muzicologilor (2000). Angajată a Operei Naţionale Bucureşti din 1988, a făcut parte, între anii 1990 şi 1992, din Compania de Dans Contemporan “Orion Balet” Bucureşti. A fost invitată permanent a Teatrului de Balet din Belgrad între anii 1997 şi 2003, iar în 2005 a fost invitată la Galele Stelelor Secolului XXI, la Paris.

Anna Karenina la ONB

Printre personalităţile lumii dansului cu care Călin Rădulescu s-a pregătit şi a colaborat se numără Stanton Welch (director al Baletului din Huston şi coregraful Baletului Australian), Robert Barnett (fost director al Baletului din Atlanta), cu coregraful Amedeo Amodio, cu Val Caniporoli de la Baletul din San Francisco şi cu Giuseppe Canale (fost director la “Teatro Massimo” din Palermo). În perioada 1985 – 1994, Călin Rădulescu a studiat baletul la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti cu maestrul şi coregraful Ioan Tugearu, iar în perioada 1994-1998 a fost balerin al Operei Naţionale Bucureşti. În 1998 şi 1999 a dansat la “Pfalz Theater” din Kaiserslautern (Germania), în 1999 şi 2000 la “Cincinnati Ballet”, unde s-a pregătit cu Victoria Morgan. În perioada 2001-2002, el a fost balerin la Baletul din Tulsa (SUA), unde s-a perfecţionat cu Marcello Angellini, iar în perioada 2002-2004 a fost dansator al Companiei “Grand Rapids Ballet”, avându-l ca maestru pe Gordon Pierce Schmidt. Din 2013, Călin Rădulescu a revenit ca solist la Opera Naţională Bucureşti.

Libretul baletului este semnat de Liana Tugearu după romanul omonim al lui Lev Tolstoi.

Regia şi coregrafia: Ioan Tugearu.

Scenografia: Viorica Petrovici.

Realizarea colajului muzical: Ioan Tugearu, Alexandru Istrate.

Din distribuţia spectacolului din 27 martie fac parte şi Bogdan Plopeanu (debut), Mihaela Soare, Virgil Ciocoiu, Vlad Toader (debut), Monica Petrică, Beatrice Şerbănescu, Antonel Oprescu, Maki Shirase, Megumi Koshi, Shuhey Yoshida, Shohei Horiuchi, Edda Romano.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.