Renovarea celebrei „Battersea Power Station” din Londra

Arhitectul american Frank Gehry, în vârstă de 84 de ani, a fost invitat să participe la renovarea vastului complex Battersea, din Londra, imensa centrală electrică situată pe malul sudic al Tamisei, închisă din 1983.

Pentru Frank Gehry, autorul muzeului Guggenheim din Bilbao, care termină acum Fundaţia LVMH în Bois de Boulogne, este prima comandă de anvergură în Anglia, în afara pavilionului provizoriu al Galeriei “Serpentine” din 2008.

Pentru această nouă comandă, care corespunde celei de a treia faze a şantierului, Frank Gehry este asociat cu agenţia “Foster & Partners”, de asemenea de renume internaţional, ale cărei birouri sunt situate nu departe de Battersea.

Viitorul sitului Battersea, cu o suprafaţă de 16 hectare, a revenit, la începutul acetui an, la costul de 520 de milioane de lire sterline, consorţiului malaezian “Battersea Power Station Development Company” (BPSDC), după ce şi-a schimbat de două ori proprietarul şi după numeroase proiecte de transformare a centralei.

Grupul BPSDC, care a estimat la 8 miliarde de lire sterline valoarea operaţiei, a încredinţat iniţial renovarea ansamblului studioului londonez al arhitectului uruguayan Rafael Vinoly, creatorul zgârie-norului londonez botezat “Talkie-Walkie”, care i-a adus notorietatea internaţională în vara acestui an. Proprietarii au reţinut planul lui Rafael Vinoly pentru interiorul centralei, care va fi însă dezvoltat, iar lucrările ar urma să dureze 10 ani. I se adaugă 800 de apartamente. Sunt prevăzute un parc, un centru de vizitare şi o promenadă pe malul Tamisei. În noul proiect în care sunt incluse şi viitoarele construcţii proiectate de Gehry şi Foster.

Proiectul lui Rafael Vinoly pentru reamenajarea sitului

Agenţia Foster a devenit aproape independentă de fondatorul ei, Lord Norman Foster, câştigător al Premiului Pritzker în 1999, care, la 78 de ani, continuă să supervizeze unele şantiere. El este cunoscut pentru stilul clar şi eficient, mai curând opus celui al lui Frank Gehry, distins şi el cu Premiul Pritzker în 1989, un stil baroc şi romantic.

Cele două “staruri” ale arhitecturii internaţionale urmează să transforme cea de a doua centrală din Londra, după cea de la Bankside, devenită, între 1995 şi 2000, datorită proiectului firmei “Herzog şi de Meuron”, “Tate Modern”. Proiect care le-a adus arhitecţilor Premiul Pritzker în 2001.

De data aceasta, ambiţia culturală nu mai este aceeaşi, proiectul prevăzând în principal locuinţe de lux, un hotel de aceeaşi categorie şi un centru comercial.

Soarta centralei propriu-zise, edificiu istoric protejat, ale cărei patru coşuri sunt repere familiare londonezilor, este încă incert, chiar dacă a fost anunţată restaurarea ei.

“Battersea Power Station” este una dintre primele mari centrale electrice funcţionând cu cărbune din Anglia. Botezată “Templul electricităţii”, cu cele patru hornuri albe evocând coloanele antice, edificiul are la interior un hol cu pereţii acoperiţi de marmură italienească şi două săli pentru controlul maşinilor.

Proiectul în care sunt implicaţi Frank Gehry şi Norman Foster

Primul proiect i-a aparţinut lui Giles Gilbert Scott, autorul şi al Centralei din Southwark (actualul Tate Modern) şi cel care a conceput faimoasele cabine telefonice roşii. La început, clădirea, construită între 1929 şi 1939, avea numai două hornuri şi un interior Art Deco. A doua parte a fost adăugată între 1953 şi 1955. Este cea mai mare clădire din cărămidă din Europa. Partea cea mai veche a fost oprită în 1975, cea mai recentă, în 1983.

Încă de atunci era prevăzută crearea unui parc tematic, dar singura intervenţie a fost străpungerea acoperişului pentru a scoate maşinile. Edificiul a devenit un loc de pelerinaj pentru fanii formaţiei “Pink Floyd”, centrala apărând pe unul dintre albumele ei, “Animals”, şi fiind reluată în filmul “Fiul omului” al regizorului Alfonso Cuaron. Centrala a găzduit concerte, dar şi spectacolele vestitului “Cirque du Soleil”. A apărut, de asemenea, în două episoade ale serialului “Doctor Who”, unde servea de bază operaţională pentru transformarea fiinţelor omeneşti în cybermen.

Proiectele n-au lipsit, dar fără consecinţe: parc de distacţii, centru comercial, muzeu, complex de locuinţe şi birouri… Dar întotdeauna s-au năruit din lipsa fondurilor, mai ales că solul poluat trebuia să fie decontaminat.

La sfârşitul anului 2011, Battersea a fost pusă în vânzare. În primăvara anului 2012, neputând să mărească stadionul “Stamford Bridge”, miliardarul rus Roman Abramovitch, proprietarul clubului de fotbal “Chelsea”, s-a oferit să cumpere situl pentru a construi un nou stadion. Oferta a iritat Asociaţia locuitorilor din jurul centralei, constituită în momentul închiderii acesteia în 1983. “Locul ar trebui dedicat în principal culturii şi muncii, a afirmat arhitectul Keith Garner, membru al asociaţiei. Este o adresă prestigioasă, cunoscută în lume întreagă, ideală pentru întreprinzători, mai ales pentru cei din sectoarele creaţiei şi media”.

Proiectul Zundel Cristea

El a citat exemple de transformări reuşite, ca vechile uzine FIAT de la Torino. “Într-un oraş bogat ca Londra nu există nicio scuză pentru faptul că nu s-a întreprins nimic în acest sens de aproape 30 de ani”, a declarat el.

Agenţia din Los Angeles a lui Gehry şi cea a arhitectului britanic Norman Foster vor colabora pe bazele planului conceput în 2008 de Rafael Viñoly, adăugându-i o largă stradă comercială, botezată “High Street”, pe care se vor afla magazine, restaurante, o bibliotecă, un hotel şi un centru de relaxare, stradă ce va lega vechea centrală electrică de o nouă staţie a metroului londonez, şi un vast cartier rezidenţial de o parte şi de alta a acestei artere.

Cei doi arhitecţi au mai colaborat în anii ’90, participând la transformarea oraşului spaniol post industrial Bilbao, cu celebrul muzeu construit de Gehry şi reconstrucţia reţelei de metrou semnată de Lord Foster.

În primăvara acestui an, publicaţia “Architecture, Insolite” a publicat un proiect al atelierului francez de arhitectură “Zündel Cristea”, fondat de Grégoire Zündel şi Irina Cristea (AZC). Premiat în Franţa, în cadrul programului „Museum of architecture”, acesta propunea transformarea “Battersea Power Station” într-un muzeu al arhitecturii, înconjurat de un parc în care distracţiile urmau să se alăture arhitecturii şi artei, parcul ce includea şi un gigantic montagne russe. Acesta ar fi trebuit să înconjoare structura originală, propusă spre vizitare, realizând un parcurs original pentru vizitatori care puteau astfel să sesizeze perfect arhitectura atipică şi oferea senzaţii tari publicului.

Uriaşul montagne russe gândit pentru Battersea Power Station

“Proiectul nostru vizează regenerarea unui edifiicu mitic, «Battersea Power Station» din Londra, şi transformarea lui în viitor într-un loc dedicat arhitecturii. Situl are forţa simbolică a poeziei postindustriale. Clădirea gigantică din cărămidă situată pe Tamisa evocă dimensiunea şi locul omului în epoca modernă şi pune problema relaţiei noastre cu maşina”, argumentau arhitecţii.

O structură curbă, construită în interiorul şi în jurul clădirii, ar fi permis crearea unei reţele de pasarele pietonale între spaţiile de expoziţie, oferind şi o panoramă unică asupa Londrei.

Centrala urma să fie reconvertită în muzeu de arhitectură, după modelul parizian al “Cité de l’Architecture”. El ar fi cuprins o serie de galerii prezentând o panoramă a arhitecurii şi a patrimoniului cultural din Evul Mediu până în zilele noastre.

Abaţii, catedrale, castele istorice vor vorbi despre bogăţia Angliei prin intermediul decorurilor sculptate şi pictate. Gările şi zgârie-norii ar atesta inovaţiile tehnologice şi formale ale epocii moderne.

În plus, o colecţie variată de materiale ar fi ilustrat marile schimbări din arhitectura internaţională de-a lungul secolelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.