Republica Moldova va avea un președinte pro-rus

Candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Igor Dodon, câștigă alegerile în fața contracandidatei pro-europene Maia Sandu.

Update: După prelucrarea a 99,95% din procesele verbale sosite de la secţiile de vot, Igor Dodon este creditat cu 52,27% din voturi (835.080 de voturi valabil exprimate), iar Mauia Sandu cu 47,73% (762.602 voturi), informează Comisia Electorală Centrală de la Chişinău.

Ceea ce în martie 2016, la expirarea mandatului actualului președinte părea o decizie salutară a Curții Constituționale din Republica Moldova pentru menținerea căii pro-europene a țării a fost în cele din urmă deschiderea drumului către victoria în alegerile prezidențiale a unui candidat pro-rus. Atunci, în martie 2016, Curtea Constituțională a reinterpretat votul prin care parlamentul a modificat constituția în anul 2000 și a decis că alegerile prezidențiale vor avea loc prin vot direct.

Mobilizarea in turul al doilea a fost mai mare decât în primul tur, de 53%. Datele de la Comisia Electorală Centrală arată că au votat 1.601.370 de cetățeni până la închiderea urmelor in Republica Moldova. Diaspora a fost cea mai activă, buletinele de vot epuizaâdu-se în Stratford, la Dublin, Bologna, la Ambasada de la București și la doua secții din Paris si Moscova, scrie Unimedia. Expertii au precizat că mobilizare mai mare cu circa 4% decât in primul tur se datorează în primul rând prezentării la vot a mai multor moldoveni din străinătate.

În primul tur, Igor Dodon a obținut 47,98% din voturile exprimate, iar Maia Sandu a obținut 38,71%. Prezența la vot în primul tur a fost de 49,17%. Este vorba însă de o mobilizare mai redusă a alegătorilor față de alegerile parlamentare din 2014, când s-a prezentat la urne 58,89% din electorat.

Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău, a declara că această prezență sporită în diaspora a schimbat și vârsta medie a cetățenilor care s-au prezentat la vot, având în vedere profilul celor plecați în străinătate. Astfel, a crescut mobilizarea pe segmentul 18-25 de ani și până la 40 de ani. A fost un factor încurajator pentru candidata pro-europeană Maia Sandu.

”Dar având în vedere că s-a mobilizat și diaspora din Rusia, cifra respectivă este insuficientă pentru a schimba poziția Maiei Sandu față de Igor Dodon. Până la urmă votul decisiv este al celor 1,3-1,4 milioane care votează în țară, iar tendințele în rândul acestor alegători nu s-a schimbat”, a declarat Doru Petruți, citat de Deschide.md.

Trebuie menționat că nu mai puțin de 15.000 de cetățeni moldoveni au fost aduși cu autocarele din Transnistria pentru a vota în dreapta Nistrului, or este usor de ghicit cu cine au votat aceștia – candidatul pro-rus Igor Dodon. De altfel, informații publicate pe rețelele de socializare arată că mulți dintre acești cetățeni au primit 300 de lei moldovenești (circa 15 euro) pentru a vota.

”Noapte bună, Moldova! Bună dimineața, Diaspora!”

”Aceasta e… Atâția suntem, atâta putem (astăzi!)… Să o felicitam pe doamna Maia Sandu pentru rezultatul remarcabil. Maia, curaj!
Dodon nu este președintele meu, dar nici nu pot să ignor sute de mii de moldoveni care l-au votat. Ceva nu a funcționat. Ce? Rămâne să analizăm. Noapte buna, Moldova! Bună dimineața, Diaspora! Moldova are viitor”, a scris pe Facebook fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza

Noua direcție a Republicii Moldova

Parcursul Republicii Moldova în mandatul lui Igor Dodon reiese limpede dintr-o declarație a candidatului Partidului Socialiștilor făcută cu câteva zile înainte de alegeri. Mai mult, cele trei decrete pe care candidatul pro-rus a spus că le va semna dacă va fi ales președinte indică și liniile campaniei electorale de peste Prut (atât de partea pro-rusă, cât și europeană) – mult populism și ascunderea temelor esențiale în spatele ”jafului” din sistemul bancar, ale cărui ultimele episoade s-au petrecut chiar în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din urmă cu doi ani.

Primele trei decrete pe care le va semna Igor Dodon în calitate de preşedinte:
1. Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci.
2. Vom realua parteneriatului cu Rusia pentru a revini cu produsele noastre pe piaţă din Federaţia Rusă.
3. Vom introduce Istoria Moldovei şi lupta cu unioniştii.

Acesta este candidatul Igor Dodon și aceasta a fost campania cu care a câștigat voturile decisive. În plus, ajutorul a venit din partea Mitropoliei Moldovei (ascultătoare de Patriarhia Rusă) și din partea propagandei ruse, deși, spun experții, aceasta din urmă s-a manifestat mai timid decât era de așteptat.

Maia Sandu a fost acuzată că vrea să introducă în țară mii de refugiați sirieni, deși niciun acord al Republicii Moldova nu implica o asemenea obligație. Preoți susițnuți de Mitropolia Moldovei au spus că Maia Sandu vrea să impună homosexualitatea, că este ”stearpă”, o femeie stearpă, fără familie, care în opinia pravoslavnicilor preoți de peste Prut, nu ar avea ce să caute la conducerea statului.

Pe lângă cele trei decrete pe care a spus că le va semna ca președinte, Igor Dodon a enunțat „opt puncte clare”. Aflăm din aceste opt puncte că Igor Dodon va apăra statalitatea Republicii Moldova, însă Dodon nu spune ca o va apara cu trupe ruse pe teritoriul național, în Transnistria. Dodon spune că va menține neutralitatea statului, dar nu spune că o va face cu aceleași trupe străine pe teritoriul național. Igor Dodon spune că va apăra o ”identitate moldovenească” și apoi spune că va proteja valorile creștine și instituțiile bisericești, adică acelea care aruncă cu pietre în contracandidata sa pentru ca e ”stearpă”. Mai spune Igor Dodon că va menține relațiile cu UE, în timp ce va reface relațiile cu Federația Rusă, adică promite imposibilul unui electorat naiv, pentru că Acordul de Asociere la UE, cu marele beneficiu al ridicării regimului de vize, este unul reversibil în condițiile în care Chișinăul nu aplică reformele pe care și le-a asumat. Iar apoi Igor Dodon mai spune că partidul său, Partidul Socialiștilor, va rămâne în opoziție – cu alte cuvinte, va profita de faptul că președintele Dodon va pune piedicile necesare pentru ca fragila coaliție pro-europeană s se macine în scandaluri, pentru ca anticipatele ce vor să vină să aducă victoria totală a taberei pro-ruse.

Liber la făcut milioane în ”Estul sălbatic”

Să amintim și de ”fauna” oligarhică care nu poate decât răsufla ușurată după numărătoarea voturilor prezidențiale.

Maia Sandu a fost sabotată de un individ de 29 de ani. Ilan Șor, fiul unui om de afaceri moldovean de origine evreiescă, este stăpânul magazinelor duty free de peste Prut. Este unul dintre cei mai puternici oamnei de afaceri și, deși numele său a fost vehiculat în scandalul menționat al jafului din sistemul bancar, Șor a scăpat, depunând mărturie împotriva fostului premier pro-european Vlad Filat, aflat în închisoare începând din octombrie 2015. Ei bine, Ilan Șor, ales primar în cetatea Orheiului deși era suspectat în jaful de la Banca de Economii (un CEC al Republicii Moldova), a declarat că a finanțat partidul Maiei Sandu și astfel a îngropat-o pe candidata pro-europeană. „Eu întotdeauna i-am ajutat pe cei din PLDM, oameni de-ai Maiei Sandu au cerut să-i ajutam, iar noi i-am ajutat. Banii sunt curați, nu ințeleg de ce toți își fac griji”, a declarat el.

Nu trebuie uitat nici un alt oligarh, Renato Usatîi, căruia vârsta și cazierul nu i-au permis să candideze la prezidențiale. Suspectat de complicitate sau de plata unui asasinat la comandă 9la Londra), Usatîi s-a refugiat la Moscova, de unde a încercat să influențeze prin rețelele de socializare și prin finanțare campania din Republica Moldova. Tânărul Usatîi, a fost ales primar la Bălți în 2015, cu votul a peste 70% din electorat. Acuzațiile de complicitate la asasinarea unui bancher londonez l-au prins, în octombrie, la Moscova, de unde nu a mai revenit în orașul în care este primar.

O ”mână de ajutor” de la cetățeanul moldovean Traian Băsescu

Și se mai adaugă apoi și lovitura dată de proaspătul cetățean moldovean Traian Băsescu, care, în acest context electoral puternic divizat pe falii geostrategice, s-a trezit să declare că Maia Sandu, candidata pentru care a sugerat că a votat la Ambasada Republicii Moldova de la București, s-a întâlnit cu asistentul secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene și eursasiatice, Victoria Nuland. A fost un cadou otrăvit pentru Maia Sandu, care s-a văzut nevoită să nege informația lansată de Traian Basescu. E drept, poate că fostul președinte al României și-a amintit că, imediat după vizita în România a predecesorului Victoriei Nuland, Philip Gordon, Curtea Constituțională a realizat ca prin minune care este ”măreția dreptului” și i-a salvat mandatul după referendumul din 2012. Ei bine, mâna Departamentului de Stat al SUA nu a fost atât de lungă pe cât credea Traian Băsescu, departe de o vreme de sursele de informații cu adevărat importante, încât să ajungă până la Chișinău, în 2016.

Geopolitica pe stomacul gol

Dincolo de piedicile puse de rivali, tabăra pro-occidentală din Republica Moldova s-a autosabotat. După șapte ani de guvernare declarat pro-europeană, țara a rămas la fel de săracă – nici măcar cursele aeriene low-cost spre Vest, o promisiune electorală cât se poate de relevamntă pentru starea socio-economică dincampaniile electorale anterioare, nu pleacă de pe Aeroportul Chișinău, concesionat către o companie rusească de aceleași guvernari pro-occidentale.

Buzunarul votează mai mereu, or ceea au adus în buzunarul moldovenilor anii de guvernare pro-vest? Să acuzi de ignoranţă cetăţeanul moldovean care nu votează geopolitic sau vizionar atunci când la un salariu de nici 800 de RON trebuie să suporte scumpiri de aproape 40% la energie, dublări de tarif pentru apa şi canalizare, scumpiri de 15% la gaze – toate numite “liberalizări” sau “reforme structurale”? Să acuzi de ignorarea mizei geostrategice un electorat care este pus să plătească pentru una dintre cele mai mari spălări de bani negri din Rusia și de un jaf echivalent cu aproape 20% din PIB din sistemul bancar?

Guvernul pro-occidental condus acum de Pavel Filip, premierul de Partidul Democrat (considerat în urmă cu câțiva ani pionul infiltrat al Rusiei în guvernul pro-occidental), și-a făcut datoria față de orientarea declarat pro-occidentală și a organizat ”geostrategic” secțiile de votare: 8 în Federaţia Rusă şi apoi 25 in Italia, 6 in Franţa, 4 în Spania, 7 în Statele Unite, în conițiile în care circa jumătate din diaspora se afla în Federația Rusă. Moscova a trecut de acest inconvenient prin transportarea a 15.000 de cetățeni moldoveni din Transnistria la secțiile de votare din dreapta Nistrului.

Mult mai importantă este întârzierea uriașă cu care doar trei partide pro-vest au propus un candidat unic – Maia Sandu, lidera unui partid aproape inexistent în afara capitalei Chișinău.

Pe acest fundal pauper, haotic, hăituit de spaime, cu candidaţi care se retrag cu zece zile înainte de scrutin, cu lipsa unui procuror general, cu lipsa pentru o bună perioada a unui guvernator al băncii centrale, cu bani pompaţi de Rusia din miliardele spălate tot în Republica Moldova, cu strategii concepute mai mereu departe de Chişinău, pe acest fundal de sărăcie, anomie, ignoranţă şi interese externe mult prea mari pentru un stat atât de mic, victoria lui Igor Dodon este noua ”normalitate”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.