Subsolul României, o mare necunoscută

România, cel mai vechi producător de petrol din lume, este exploarată în proporție de 10% din teritoriu.

Tot ce este dincolo de nivelul de 3.500 de metri este o “hartă albă” pentru că până acum s-au utilizat tehnologii vechi, susține Artur Stratan, președintele Asociației Române Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

„România este explorată în proporție de doar 10%, este practic un teritoriu virgin. E loc de descoperiri noi. Cercetarea zăcămintelor actuale merge până la 3.500 metri, practic la adâncimi mai mari harta este albă. Asta pentru că România a fost explorată cu tehnologii mai vechi”, a spus Stratan într-o conferință de presă.

În prezent, în țara noastră sunt 400 de zăcăminte petroliere, dar de dimensiuni mici. „Din cauza prețului barilului de petrol, multe zăcăminte sunt deja declarate nerentabile și câteva zeci dintre ele vor fi închise în acest an. Încă nu știm câte”, a afirmat Stratan.

În sectorul de producție de petrol, OMV Petrom deține cvasimonopol pe piață, în timp ce în zona de producție de gaze naturale piața este dominată de OMV Petrom și de Romgaz, care au împreună în jur de 97% din producție. Restul este asigurat de companii mici. Artur Stratan susține că industria petrolieră trece prin moment grele în această perioadă din cauza prețului scăzut la țiței pe piețele internaționale.

Din acest motiv, spune Stratan, autoritățile române nu trebuie să îngreuneze povara companiilor cu impozite și taxe mărite. El a făcut trimitere la redevențele petroliere pe care Guvernul încearcă de câțiva ani să le modifice pentru a scoate mai mulți bani din industria de extracție. Conform prevederilor curente, producția de petrol și gaze naturale este taxată între 3,5% si 13,5%, în funcție de dimensiunea producției.

Din cauză că în acest moment nu mai putem vorbi de zăcăminte medii și mari, statul taxează companiile cu nivelul permis de legislație, de 3,5%. „Industria se zbate să supraviețuiască și nu poate supraviețui și nu poate merge mai departe fără un sprijin activ din partea statului.

Statul să se gândească că are și alte surse de atragere a banilor în buget. De exemplu, nivelul corupției în PIB este de 15,6%”, a spus Stratan. Potrivit acestuia, în lipsa investițiilor, în 12 ani România va rămâne fără gaze natural iar în 9 ani fără țiței. Un studiu prezentat de ROPEPCA, arată că o investiție de un miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) şi asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menţinute în economie. Petrolieră (ROPEPCA), luni, într-o conferinţă de presă.

Studiul a fost realizat de compania de consultanţă KPMG în trimestrul al patrulea al anului trecut şi a avut ca scop analizarea impactului multiplicator al investiţiilor din upstream onshore (explorare şi producţie de ţiţei şi gaze naturale pe uscat) în România, potrivit lui Bogdan Văduva, coordonatorul Departamentului de energie şi resurse naturale din cadrul companiei de consultanţă.

“Investiţia luată în calcul de 1 miliard de euro a fost împărţită în 500 de milioane de lei pe partea de gaze naturale şi 500 de milioane de euro pe partea de ţiţei. Am luat în calcul o investiţie pe 10 ani, cu un preţ al ţiţeiului de 48 de dolari, şi unul al gazelor de 18 euro pe MWh”, a declarat Văduva, în cadrul conferinţei.

Conform acestuia, preţul ţiţeiului luat în calcul reprezintă estimările Agenţiei Europene şi ale celei Americane pentru Energie, iar preţul gazelor este cel estimat la bursa europeană de gaze de la Baumgarten de lângă Viena.

“Studiul relevă faptul că o investiţie de 1 miliard de euro în industria onshore upstream generează un impact direct şi indirect semnificativ asupra PIB, asupra numărului de angajaţi şi asupra contribuţiilor fiscale la bugetul de stat. În plus, prin lanţul de interdependenţe, aceste efecte sunt propagate în alte sectoare economice, generând, de asemenea, un impact indus considerabil.

Concret, o investiţie de 1 miliard de euro se traduce într-o contribuţie a sectorului de 3,2 miliarde de euro în PIB şi aproximativ 45.900 de locuri de muncă nou create sau menţinute în economie, reprezentând aproximativ 15.000 de locuri de muncă în anul de realizare a investiţiei şi o medie de aproximativ 3.000 de locuri de muncă pe parcursul fiecărui an dintre cei 10 ani de producţie”, a arătat expertul KPMG.

O altă concluzie a studiului este că investiţiile în sectorul upstream onshore se transferă aproape 1 la 1 în veniturile fiscale ale României, generate pe perioada realizării investiţiei şi a obţinerii producţiei.

“O investiţie de 1 miliard de euro generează o contribuţie a sectorului de 1 miliard de euro în veniturile fiscale, într-un interval de 11 ani”, arată raportul KPMG. Cea mai mare companie petrolieră de la noi, OMV Petrom, și-a bugetat pentru acest an investiții totale de 4 miliarde de lei, adică în jur de 880 milioane de euro, marea majoritate din acestea mergând în secotrul de producție.

Aceste investiții sunt mai mari cu 2% față de 2015 însă mai reduse ca în perioada anterioară din cauza scăderii prețului barilului. ROPEPCA a fost înfiinţată în anul 2012 şi numără 19 membri:

ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Bankers Petroleum, East West Petroleum, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Raffles Energy, Repsol, Sand Hill, Stratum Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy, Zeta Petroleum.

Membrii ROPEPCA au realizat în anul 2014 investiţii de aproximativ 1,5 miliarde euro, iar contribuţiile lor la bugetul de stat au însumat 2,5 miliarde euro. Acest impact economic a fost generat atât de sectorul de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale, cât şi de activităţile de rafinare şi distribuţie de produse petroliere şi gaze naturale, realizate de membrii ROPEPCA cu activităţi integrate.

Conform datelor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, citate de Economica.net, cele mai mari 10 zăcăminte de ţiţei, după producţie, sunt:

Suplacu de Barcău: OMV Petrom

Videle – Vadu Lat: OMV Petrom

Runcu – Bustenari: OMV Petrom

Independenţa: OMV Petrom

Oteşti – Poboru: OMV Petrom

Boldeşti: OMV Petrom,

Blejeşti: OMV Petrom,

Oprişeneşti:OMV Petrom

Vata Alunişu: OMV Petrom

Tazlău: OMV Petrom.

Top 10 cele mai mari zăcăminte de gaze naturale, în funcţie de producţie, sunt:

Filitelnic: SNGN Romgaz

Bustuchin: OMV Petrom

Bulbuceni:OMV Petrom

Deleni – Hărănglab: SNGN Romgaz

Ernei: SNGN Romgaz

Corunca Sud: SNGN Romgaz

Nadeş – Seleuş:SNGN ROMGAZ SA

Târgu-Mureş: SNGN Romgaz

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.