Promulgarea Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, care interzice desfăşurarea de activităţi publice în clădiri cu risc seismic de gradul I, fără a oferi şi o soluţie viabilă, a condus, inevitabil, la suspendarea spectacolelor Teatrului Nottara de la sediul din Bd. Magheru 20.
”De atunci, ni s-au întâmplat foarte multe lucruri, când calde – când reci, pe care vrem să le facem cunoscute exact aşa cum sunt.
Cel mai adesea, spre surprinderea noastră, sprijinul pentru Teatrul Nottara a venit de unde speram mai puţin, iar indiferenţi, spre dezamăgirea noastră, au fost cei care ar fi putut, cel mai lesne, să ne întindă o mână de ajutor.
De la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, căruia i-am solicitat să ne găzduiască o parte dintre producţii în sala «Pictura» (în zile mai puţin propice pentru susţinerea reprezentaţiilor, respectiv luni, marţi, miercuri), am primit un diplomatic răspuns de genul «noi suntem foarte ocupaţi!». Răspuns care se încheie cu… afirmarea solidarităţii de breaslă.
De la doamna directoare ArCuB am primit asigurări publice de susţinere, pe care le cunoaşteţi din presă. Nu merită să le amintim, mai ales că erau mincinoase.
Doar că, în urma acelor declaraţii publice, am dansat – doamna cu pricina, reprezentanţi ai Teatrului Nottara, membri ai Comisiei de Cultură a Consiliului General, membri ai Consiliului General, directori ai unor importante Direcţii din PMB, consilieri personali ai primarului general, ba chiar şi primarul însuşi – un pasional dans de societate. „Un pas înainte, trei paşi înapoi” a fost ritmul în care am încercat să găsim – împreună, şi pe categorii de «dansatori» -, cele mai bune soluţii pentru administrarea sediului din Str. Batiştei nr. 14, astfel încât să poată beneficia de el şi ArCuB, pentru spectacolele care se jucau deja acolo, şi Teatrul Nottara.
Mulţumim tuturor acelora din Comisia de Cultură a Consiliului General, tuturor acelora din Consiliul General, directorilor Direcţiilor de specialitate din PMB, consilierilor personali, precum şi domnului primar general pentru îndelunga răbdare şi efortul depus în a interpreta diverse roluri din spectacolul Mult zgomot (chiar) pentru nimic, regizat magistral de către directoarea ArCuB şi asistenţii săi. Mulţumim şi televiziunilor, întregii mass-media, care au filmat toate repetiţiile unui «spectacol» unic şi de prisos în peisajul cultural bucureştean.
Ion Haiduc şi Marinela Ţepuş
Repetiţiile acestui spectacol fără rost au durat suficient de mult, cât să aibă timp să se finalizeze noua expertiză a sediului ArCuB, expertiză de care nu s-a pomenit nimic-nimic, la niciuna din întâlniri. Nici noi, nici reprezentanţii Primăriei nu aveam cum bănui că, sub titulatura unui studiu de fezabilitate, se ascunde şi realizarea unei noi expertize, după cea făcută în 2006 (în urma căreia rezulta că imobilul din Batiştei nr. 14, avea bulină gr. II risc seismic; nici acea primă bulină nu se găseşte, oficial, pe vreun site).
Nici pe 28 decembrie, când s-au stabilit ultimele detalii ale presupusei cooperări, doamna directoare ArCuB NU ŞTIA că are în derulare o expertiză, ca să nu vorbim de rezultatul acesteia, pe care l-a primit DOAR în 29 decembrie, după cum atenţionează că e menţionată data poştei pe plic.
Cu toate acestea, nu putem să nu fim recunoscători şi impresionaţi de susţinerea reală pe care am primit-o, încă din prima clipă, de la domnul Mihai Gâdea şi Antena 3, şi mai apoi de la: Pro TV, Antena 1, Digi 24, TVR, Realitatea TV, B1 TV, România TV, Kanal D, SRR, Europa FM, Radio ZU, Mediafax, Agerpres, de fapt, de la toată mass-media, iar după ce lucrurile au luat amploare cu sprijinul presei, de la Administraţia Prezidenţială, de la PMB şi de la Consiliul General al Capitalei, de la Guvern, de la ministrul Culturii, de la multe alte instituţii de cultură (şi nu numai), deşi nu toate aveau vreo obligaţie morală să o facă.
Astfel, Administraţia Prezidenţială ne-a oferit, o dată pe lună, sala de spectacole a Palatului Cotroceni, loc în care s-a şi desfăşurat un prim spectacol. Este un gest simbolic şi onorant, care a transmis un mesaj deosebit de important: «Ne pasă de Teatrul Nottara! Cultura e importantă!».
Tot o soluţie simbolică şi cu acelaşi mesaj puternic este punerea la dispoziţie, de două ori pe lună, a sălii de spectacole de la Cercul Militar Naţional, unde vom avea primele reprezentaţii pe 28 şi pe 29 ianuarie 2016.
Nici adevăraţii directori de teatre nu au rămas mai prejos, domnul Călin Mocanu, directorul Teatrului Ţăndărică, a fost primul care ne-a invitat să repetăm şi să jucăm, în instituţia pe care o conduce, coproducţia care era deja planificată înainte de suspendarea spectacolelor Teatrului Nottara. Domnul George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, a «adoptat», fără ezitare (cu înţelegerea regizorului Gelu Colceag, care şi-a întrerupt propriile repetiţii) spectacolul Familie de artişti, în regia lui Alexander Hausvater, premiera urmând să aibă loc pe 20 ianuarie. Domnul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, a fost de acord să «ofere adăpost» sub acoperişul teatrului pe care îl conduce, pentru alte două spectacole ale Teatrului Nottara.
La Conferinţa de presă organizată de Teatrul Nottara
Am fost puternic impresionaţi de invitaţia Institutului Maghiar din Bucureşti (Director: Kósa András László), care, de asemenea, doreşte să ne pună la dispoziţie sala din Str. Gina Patrichi.
Alte propuneri care ne-au emoţionat şi cărora vom încerca să le dăm curs, au venit de la: Centrul Cultural pentru UNESCO (prin Cristian Şofron, apoi prin Catrinel Dumitrescu), Casa Artelor, sector 3 (Director: Alice Barb), Societatea Română de Radiodifuziune (prin domnul Atila Vizauer, redactor-şef al Teatrului Naţional Radiofonic, SRR), Aula mare a Universităţii Politehnice, care se construieşte lângă Biblioteca nouă şi care se va deschide la sfârşitul lunii martie, prin doamna ministru Ecaterina Andronescu. A apărut, de curând, şi un proiect cultural independent «Teatru la Cinema».
Nici teatrele din ţară nu au rămas indiferente la situaţia noastră, fiind invitaţi să jucăm la Teatrele George Ciprian din Buzău (director: Gina Chivulescu) şi Tony Bulandra din Târgovişte (director: Mihai McRanin), precum şi Teatrul de Stat Constanţa (director: Daniela Elena Dumitrescu).
Asemenea dovezi de solidaritate, venite atunci când aveam mai mare nevoie, ne-au arătat că nu suntem singuri şi că există speranţă pentru comunitatea teatrală, intrată aparent într-o ciudată hibernare. E bine că se trezeşte măcar atunci când un teatru de notorietate şi cu o istorie de 68 de ani este ameninţat cu… dispariţia.
Simţim din nou nevoia să mulţumim autorităţilor locale care ne-au fost alături neprecupeţit, până la rezolvarea măcar parţială a problemei, prin găsirea unui spaţiu ce poate adăposti cam 20 din producţiile noastre, respectiv Teatrul Elisabeta.
Mai avem destule de făcut: adaptarea celor mai multe dintre spectacole pentru a putea fi jucate în bejenie, reluarea, la capacitate maximă, a activităţii, o strategie de informare şi de marketing pentru a ne ţine aproape spectatorii deja fideli şi pentru a atrage alte segmente de public, demersurile pentru consolidarea imobilului din Magheru nr. 20, astfel încât să grăbim întoarcerea acasă.
Cu prietenii noştri alături nu ne va fi greu!”, afirma într-o conferinţă de presă ce a avut loc ieri Marinela Ţepuş, directorul Teatrului Nottara.
Însă ceea ce ne miră este că în toată această perioadă tulbure nimeni nu vorbeşte despre consolidarea clădirilor. Această lege închide, teoretic, aproape jumătate din Bucureşti. Se dărâmă o lume. Viaţa culturală a Bucureştiului. Viaţa teatrală şi cinematografică, care duce mare lipsă de clădiri, este grav afectată. Autorităţile s-au pus la adăpost şi au pus lacătul pe uşi. Ăsta-i singurul lucru pe care au ştiut să-l facă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.