„Turismul electoral” poate atinge cote uriaşe pe 25 mai

Nu există nicio măsură care să contracareze “turismul” electoral pe 25 mai; Procente uriaşe de “turişti” la precedentele europarlamentare; Top 10 judeţe fruntaşe la “turism electoral”; BEC nu are cum să-i contabilizeze pe etnicii maghiari care votează partide din Ungaria – ei pot astfel să voteze şi partide din România, ceea ce legea nu permite.

Semnale privind fraude majore pe 25 mai

Alegerile din 25 mai pentru Parlamentul European sunt în acest an cruciale. Şi nu atât pentru faptul că rezultatul din România ar putea influenţa configuraţia legislativului european, ci mai ales pentru faptul că va indica, foarte clar, care va fi trendul pentru alegerile prezidenţiale. Se va afla cu această ocazie care este puterea reală a PSD, cum stă în realitate PNL, se va rezolva dilema, PDL sau PMP?, se va răspunde la întrebarea, mai există PPDD? etc. Până în prezent, TOATE sondajele de opinie nu au putut da răspunsuri clare, pentru că au fost „făcături” menite mai mult să manipuleze opinia publică. CSCI, IRES, IMAS şi Socio Pol sunt case de sondare arondate pe faţă PSD, CSOP aparţine de PDL, iar INSCOP este de asemenea apropiat de PSD.

Există însă o mare problemă: sunt semnale, şi deloc puţine, care conduc spre concluzia că se vor înregistra fraude majore la scrutinul din 25 mai. Cele mai multe în favoarea actualei puteri. Şi nu ne referim la „avantajul” softului care este al organizatorului şi unde se pot „ciupi” între 2 şi maxim 3 procente. Ne referim la „turismul” electoral, care poate bate toate recordurile şi va aduce minimum 5 – 6 procente organizatorilor. Şi asta pentru că s-a dat undă verde şi de la Biroul Electoral Central (BEC).

Turismul electoral va fi în floare

Pe 2 aprilie a.c., BEC a emis Decizia nr.13 (sic!) „privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot, precum şi pentru consemnarea prezenţei la urbe”, o decizie din categoria „aplicarea unitară a prevederilor legii”. Conform deciziei mai sus-amintite, „cetăţenii români cu domiciliul în România îşi pot exercita dreptul de vot în ţară…”. Este corect, numai la alegerile locale şi la cele parlamentare (cvasi)uninomoinale alegătorul votează la secţia de votare arondată domicliului său. Legea permite la europarlamentare (ca şi la prezidenţiale) să se poată vota oriunde pe teritoriul ţării. Numai că nici legiuitorul, nici organizatorul alegerilor (guvernul Ponta III) şi nici BEC nu au impus o minimă măsură de prevenire a turismului electoral. Drept urmare, turismul electoral poate fi în floare. De exemplu, un bucureştean care a votat în Capitală NU VA FI PRINS dacă va vota şi în Ilfov, şi în Teleorman şi în Argeş. Fie pentru că cineva „va uita” să-i lipească autocolantul pe actul de identitate, fie acesta va fi îndepărtat. S-a tot vorbit de mai mulţi ani de un soft care, imediat ce apare un CNP identic, „dă alarma” şi votul persoanei respective este pe loc anulat la a „doua încercare”. Iar a „treia” nu mai există. În România nu s-a dorit implementarea/utilizarea unui astfel de soft, şi rezultatul se va vedea pe 25 mai. Motivul este unul simplu. La europarlamentare prezenţa la urne este de regulă redusă. Şi în acest caz „turismul electoral” va ajusta procentele care se pierd de pe urma absenteismului la urne. Cine va profita? PSD va fi detaşat pe locul 1 în top la acest capitol. Pe locul secund vedem PMP-ul.

Şi în străinătate va fi turism

„Dezmăţ” poate fi şi în străinătate, deşi se estimează – apelând la comparaţii care nu mai sunt de actualitate – că nu va fi o participare masivă la vot a românilor din afara graniţelor. Decizia nr.13 a BEC face referire la două tipuri de alegători români în stăinătate: 1. cei care în ziua votării se află în afara graniţelor şi care vor vota în baza actului de identitate; 2. cei cu domiciliul în străinătate şi care vor vota în baza cărţii de identitate provizorie, a paşaportului simplu sau a paşaportului simplu temporar (mai sunt şi cei aflaţi în misiune, care votează cu paşaport de serviciu sau diplomatic, dar aceştia sunt puţini – n.a.). Aici se poate foarte uşor vota multiplu. „Turistul electoral” (ne referim la românii din prima categorie) va vota şi cu actul de identitate într-un loc şi cu paşaportul într-alt loc. La fel şi românul cu domiciliul în străinătate, dacă are şi act de identitate local şi act de identitate românesc şi pasaport, foarte uşor poate merge (transportat de cei interesaţi) în două-trei locuri cât de cât apropiate. NU se face referire pentru românii cu domiciliul în străinătate la înregistrarea lor în registrul electoral. Toate statele UE au registru electoral. La noi… De asemenea nu se face nicio referire la românii care sunt nu au domiciliu în străinătate, dar au reşedinţă sau au drept de şedere temporară (aşa-zişii „căpşunari”).

Pe 25 mai, în localităţile din Ungaria, Bulgaria, eventual şi Serbia apropiate de graniţă vor fi foarte mulţi români din ţară care îşi vor dubla acolo votul. Iar în ceea ce priveşte Republica Moldova, aici va fi un turism electoral pe cinste: moldovenii cu cetăţenie română vor vota masiv prin mai multe secţii de votare din mica republică, unii vor trece Prutul şi vor pune ştampila şi în România. Ca să nu vorbim şi de domiciliaţi în judeţe moldovene care vor trece Prutul pentru a bisa votarea.

Marile „inteligenţe” de la BEC au uitat şi alt element important

Dacă despre cum votează românii din ţară şi românii din străinătate, Decizia nr.13 alocă doar un articol cu 3 aliniate, în schimb pentru alegătorii comunitari (cetăţeni din UE cu domiciliu sau reşedinţă din România) sunt alocate 5 aliniate la un articol. Atenţie, alegători comunitari nu ştim dacă sunt mai mult de 90 sau 100.

Şi pentru a demonstra înaltul grad de inteligenţă, cei de la BEC ignoră o situaţie care poate influenţa mult procesul de votare: NICIUN cuvânt despre etnicii maghiari cu domiciliul în România care votează pentru partide sau candidaţi din Ungaria. Se ştie, legislaţia este clară: şi dacă ai dublă (sau triplă) cetăţenie, la europarlamentare ai dreptul la un singur vot, nu contează pentru care ţară.

Ei bine, se ştie că etnicii maghiari vor vota prin corespondenţă sau direct, în secţiile de votare pe care Ungaria le va deschide în zonele cu etnici maghiari. Se estimează că în jur de 100 – 120.000 de etnici maghiari vor vota prin corespondenţă. CUM vor fi împiedicaţi aceştia să nu mai voteze şi pentru UDMR sau alte partide din România? BEC nu ne spune cum vor fi aceşti votanţi identificaţi. Mai mult, şi cei care vor vota direct o formaţiune politică din Ungaria vor putea vota cu UDMR sau un alt partid românesc, dacă în secţia de votare organizată de maghiari, actele de identitate nu vor fi marcate pentru votul dat pentru Ungaria. Pentru BEC acest subiect nu există.

Dovezi ale iminentului turism electoral din 25 mai

Vă prezentăm o mini-statistică privind europarlamentarele din 2007 şi 2009 şi cele două tururi ale prezidenţialelor din 2009. În tabelul de mai jos avem pe prima coloană numărul de alegători care au venit la urne, pe a doua numărul de alegători care au votat pe liste suplimentare („turişti electorali” în proporţie de minim 80% şi în coloana a treia numărul de voturi anulate.

2007 (europarlamentare): 5.370.171 – 604.706 (11,26%) – 246.555 (4,59%)
2009 (europarlamentare): 5.035.299 – 653.887 (12,98%) – 194.626 (3,86%)
2009 (prezidenţiale tur 1): 9.122.896 – 694.182 ( 7,60%) – 227.446 (2,49%)
2009 (prezidenţiale tur 2): 10.620.116 – 839.133 ( 7,90%) – 138.476 (1,30%)

Ce se poate observa: la europarlamentarele din 2007 şi 2009. Prezenţa a fost redusă: 29,46% în 2007 şi 27,67 în 2009. La o astfel de prezenţă am avut peste 10% – este un procent uriaş – votanţi (ne referim doar la cei din ţară) pe liste suplimentare. Se poate observa care este procentul la prezidenţiale, mult mai mic, la o participare mult mai mare. Explicaţia este una singură: cine a putut şi-a completat deficitul de voturi cu cele ale “turiştilor electorali” transportaţi de regulă în judeţe limitrofe celui de domiciliu. Cine contestă această explicaţie ar putea veni cu argumentul procentului mult mai mic al „turiştilor” la prezidenţiale, alegeri mult mai importante decât europarlamentarele. Numai că acest argument nu este valabil. Pentru simplul motiv că la prezidenţiale candidaţii (şi partidele din spatele lor) ştiau că electoratul le vine la urne. În plus, numărul de „turişti electorali” nu este chiar mic (într-o zi mohorâtă de toamnă sute de mii de români aleg să plece de acasă şi tocmai în zi de alegeri?), dar suficient pentru ajustarea unor procente. De asemenea se pot observa şi procentele destul de ridicate – la europarlamentare – ale voturilor anulate. Şi aici explicaţia este simplă: multe din voturile anulate sunt ale adversarilor politici mai puţin amestecaţi în fraudarea alegerilor. În 2009, conform unor surse din mediul politic, PSD şi PDL au avut un beneficiu de 7 procente, 4 în dreptul PSD, 3 în dreptul PDL. Perdanţi au fost PNL (3,5) PRM (1,5) şi „restul lumii”, 2 procente.

Judeţe fruntaşe la turism electoral

La trei scrutine, europarlamentarele din 2009 şi cele două prezidenţiale din 2010, au existat unele judeţe care s-au detaşat net la capitolul „turism electoral”. Nu este nicio coincidenţă, avem 9 judeţe care se regăsesc în top 10 la fiecare din cele trei scrutine. Cinci au fost (sunt) judeţe „roşii”, două au fost (sunt) portocalii, alte două au fost împărţite între PSD şi PDL. Vă prezentăm cele trei topuri:

Top 10 vot pe liste suplimentare europarlamentare 2009
1. Ilfov – 27.387
2. Olt – 27.340
3. Teleorman – 27.177
4. Prahova – 25.223
5. Dâmboviţa – 24.153
6. Argeş – 22.853
7. Timiş – 22.366
8. Cluj – 21.692
9. Bihor – 21.663
10. Dolj – 21.225

Top 10 vot pe liste suplimentare prezidenţiale tur I 2009

1. Ilfov – 28.723
2. Dolj – 27.288
3. Iaşi – 26.854
4. Timiş – 26.033
5. Olt – 26.008
6. Cluj – 25.482
7. Prahova – 24.293
8. Teleorman – 24.279
9. Argeş – 22.356
10. Dâmboviţa – 21.174

Top 10 vot pe listă suplimentară prezidenţiale tur II 2009

1. Timiş – 38.130
2. Cluj – 35.326
3. Ilfov – 34.190
4. Dolj – 33.544
5. Iaşi – 32.733
6. Prahova – 29.925
7. Olt – 29.836
8. Dâmboviţa – 26.519
9. Argeş – 25.891
10. Teleorman – 25.772

Un alt argument al interesului pentru “turismul” europarlamentar

Vă prezentăm o situaţie din judeţele cu numeroşi etnici maghiari. În tabelul de mai jos pe prima coloană sunt “turiştii” de la europarlamentarele din 2009 şi pe următoarele două, “turiştii de la cele două tururi ale prezidenţialelor din 2009.

Harghita: 8.777 – 6.155 – 5.892
Covasna: 6.147 – 5.431 – 5.167
Mureş: 15.495 – 13.314 – 15.136
Sălaj: 10.022 – 7.106 – 8.082
Satu Mare: 9.676 – 8.607 – 9.748
Bihor: 21.633 – 20.223 – 23.202

Se poate observa că, la primul tur al prezidenţialelor din 2009, în toate cele şase judeţe numărul „turiştilor electorali” este mai mic, deşi participarea la urne este mai mare. Şi aici explicaţia este simplă: UDMR era mult mai interesată să facă un scor bun la europarlamentare decât la prezidenţiale, chiar dacă avea candidat, dar, se ştia, fără şanse. Din această cauză s-a „riscat” mai mult la europarlamentare. De asemenea se poate observa că în cele două judeţe cu populaţie 90-95% maghiară (Harghita şi Covasna), în turul II la prezidenţiale, numărul „turiştilor” a fost şi mai mic. În celelalte judeţe, avem la turul II la prezidenţiale ceva mai mulţi „turişti” decât în primul tur, pentru că au intrat în joc, în funcţie de „necesităţi”, PSD şi PDL, partidele care dădeau finaliştii în 2009.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.