Într-un discurs ţinut ieri dimineaţă în faţa Parlamentului European, Jose Manuel Barroso a atras atenţia că Europa se confruntă simultan cu o criză economică, una financiară şi o a treia, socială, scrie România Liberă.
„A fost o iluzie să credem că am putea avea o monedă şi o piaţă comună, păstrând totodată controlul naţional asupra economiei şi a politicii bugetare”, a declarat Barroso, precizând că zona euro nu poate funcţiona fără un guvern financiar. Nu există voinţă politică, Germania şi Franţa nefiind de acord cu renunţarea la autonomia financiară, dar există un scepticism general că această măsură ar avea susţinerea populaţiei din statele membre.
Barroso a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, „o criză a încrederii reciproce”, conform Mediafax, citată de Gândul. Oficialul european a recunoscut că situaţia este gravă şi a subliniat că „unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie şi de disciplină şi de solidaritate. Avem nevoie de un ţel mai înalt, de o soluţie globală”, atrăgând atenţia şi asupra tendinţelor populiste din UE care pun moneda unică într-o situaţie dificilă, dar şi libertatea de circulaţie.
El a atras atenţia că Uniunea se află într-un moment de răscruce şi riscă o „fragmentare”.
Barroso a solicitat utilzarea parghiilor fiscale pentru revenirea rapidă a economiilor europene, ceea ce implică acordarea de stimulente sub forma reducerilor de taxe şi impozite, chiar dacă aceasta înseamnă diminuarea veniturilor bugetare, consemnează Adevărul. „Nu avem mult spaţiu pentru a introduce noi stimulente fiscale, dar aceasta nu înseamnă sub nicio formă să nu facem mai mult pentru a promova creşterea,” a declarat Barroso, recomandând tuturor statelor europene implementarea reformelor structurale.
De asemenea, el a sugerat Băncii Central Europene să sprijine în continuare stabilitatea zonei euro. „Credem că BCE va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii zonei euro şi să asigure stabilitatea financiară,“ a declarat Barrosso.
În privinţa Greciei, consultanţii germani au pus la cale un plan numit „Eureca” care ar trebui să se desfăşoare în 7 etape şi care prevede ca toate activele publice să fie incluse într-o structură care să fie apoi vândută unei instituţii europene pentru 125 miliarde de euro, notează Adevărul, citând cotidianului francez La Tribune.
Într-o primă fază, toate proprietăţile de stat ale Greciei – bănci, imobiliare, porturi, operatori de telefonie etc,evaluate la 125 miliarde de euro, ar trebui incluse într-o structură comună care în faza a doua ar urma să fie cumpărate de o instituţie europeană finanţată de state, instutuţie care se va ocupa de privatizarea activelor, scadenţa pentru finalul operaţiunii fiind anul 2025.
În etapa următoare, Grecia va răscumpăra obligaţiunile de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară, reducându-şi astfel datoria publică de la 145% din PIB la 88%.
În a patra fază, instituţia europeană ar urma să investească 20 de miliarde de euro în restructurea activelor pentru a le creşte valoarea cu circa 50 de miliarde de euro, măsură care ar putea repune ţara pe un trend de creştere economică şi Grecia va putea răscumpăra treptat datoria.
Procesul de privatizare a activelor greceşti trebuie încheiat în 2025, profiturile sau pierderile vor reveni Greciei.
Având în vedere încetinirea economiei mondiale, problemele economiei americane, criza datoriilor din Europa şi ameninţarea unui faliment necontrolat al Greciei, România ia în calcul şi alte prognoze pentru evoluţia economiei româneşti, dar care sunt ţinute secrete, notează Jurnalul Naţional.
Jurnaliştii prezintă prognozele realizate de Comisia Naţională de Prognoză şi de Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), care au fost „scăpate” de autorităţi în draftul noii Strategii Energetice pentru perioada 2011-2020, publicată pe site-ul ministerului Economiei.
Prima variantă este bazată pe prognozele oficiale şi pe condiţiile negociate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
A doua varianta prevede lipsa de bani din economie, creşterea lentă a veniturilor, economia urmând să scadă cu 0,38% în acest an,creştere economică de de 1,66% în 2012 şi de 1,46% în 2012, aproape de zero (0,16%) pentru 2014, iar în perioada 2014-2020 creşterea medie să fie de 3,6%.
Există şi un scenariu mediu care prevede că datorită evoluţiilor mondiale creşterea economică va încetini, urmând să atingă doar la sfârşitul perioadei rate pozitive foarte modeste.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/ue-trei-crize-grave-combinate-239238.html
http://www.adevarul.ro/financiar/Barroso-Statele-UE-foloseasca-sprijinirea_0_562744128.html
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.