Victorie parţială în justiţie la Vaslui

În acest articol prezentăm motivaţia principală, excelentă, din Sentinţa Civilă pronunţată în favoarea Consiliului Local al comunei Şuletea (care a hotărât interzicerea operării gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunei), o observaţie şi o concluzie.

În 2013, Consiliile Locale din 15 comune din judeţul Vaslui (Alexandru Vlahuţă, Băcani, Coroieşti, Dumeşti, Ghergheşti, Găgeşti, Murgeni, Pochidia, Perieni, Pogana, Puieşti, Pungeşti, Şuletea, Vinderei, Tutova – harta geografică, Anexa 1) – aflate toate în perimetrul petrolier E V-2 Bârlad (harta perimetrului, Anexa 2, preluată de pe www.infogazedesist.eu), concesionat (prin acord petrolier transferat) companiei americane Chevron pentru operarea gazelor de şist – au emis Hotărâri prin care au decis, în principal, interzicerea explorării-dezvoltării-exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunelor respective.

Anexa 1

Anexa 2

Prefectul Judeţului Vaslui a considerat hotărârile Consiliilor Locale ca fiind ilegale şi le-a atacat în instanţă la Tribunalul din Vaslui, în Contencios Administrativ şi Fiscal, solicitând anularea lor.

12 din cele 15 dosare au fost deja soluţionate de doi judecători, după cum urmează:

– unul (doamna Preşedinte Elena-Gabriela Aioniţoaie) a respins acţiunile introduse de Prefect, considerând Hotărârile celor trei Consilii Locale repartizate (Alexandru Vlahuţă, Pogana, Şuletea) ca fiind legale, în esenţă pentru că gazele de şist nu sunt acoperite de Legea petrolului 238/2004 şi, în consecinţă, nu reprezintă domeniu public al statului, ci domeniu public al unităţilor administrativ-teritoriale; Prefectul a făcut recurs la Curtea de Apel Iaşi în toate cele trei cazuri;

– celălalt judecător a admis acţiunile introduse de Prefect şi a anulat Hotărârile celor nouă Consilii Locale repartizate, considerându-le ca fiind nelegale, în esenţă pentru că “gazele de şist sunt acoperite de definiţia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.) şi, în consecinţă, reprezintă domeniu public al statului”; doar unul a făcut recurs (Băcani).

Restul dosarelor sunt pe rol (Găgeşti, Murgeni, Pungeşti).

(conform Gândul, 8.01.2014, Andrei Luca POPESCU: „O judecătoare din Vaslui crează un PRECEDENT JURIDIC ISTORIC în România: gazele de şist NU aparţin statului, ci satului”; autorul furnizează şi sentinţele civile în dosarele Şuletea şi Coroieşti, Băcani, pe care le ataşăm şi noi aici (Anexa 3 – Şuletea) şi aici (Anexa 4 – C-B))

Fără să cunoaştem dosarele (dacă avocaţii au motivaţii identice sau distincte), din consultarea doar a argumentaţiilor din sentinţele civile ataşate, apreciem că soluţia dată de doamna judecător Aioniţoaie în cele trei dosare este categoric soluţia cea corectă, deoarece, în principal, gazele neconvenţionale (deci şi gazele de şist) nu se regăsesc în actuala Lege a petrolului 238/2004 (a se vedea articolul nostru Gazele de şist – I).

Prezentăm în continuare motivaţia principală reţinută de doamna Preşedinte Aioniţoaie din dosarul nr. 3029/89/2013 în Sentinţa Civilă Nr. 2143/CA, pronunţată în şedinţă publică la 11.11.2013, pentru Consiliul Local al comunei Şuletea.

„ ….Din textele de lege menţionate de către reclamant, nu rezultă că resursele de gaze de şist din subsolul comunei ar fi bunuri de uz sau interes public naţional ori judeţean, şi, în consecinţă, numai aceste autorităţi ar avea dreptul să se pronunţe asupra lor.

Este adevărat că bunurile de interes public naţional sunt administrate de autorităţile centrale, dar acestea sunt stabilite prin lege, ceea ce nu a fost cazul gazelor de şist.

În Legea petrolului 238/2004, gazele de şist nu se regăsesc.

Potrivit art.1 din această lege:

„(1) Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.

(2) Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.

(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.”

Deci, în art.1, alin. 3 din Legea 238/2004, gazele de şist nu sunt prevăzute, pentru a se putea reţine faptul că aparţin statului.

Actuala Lege a petrolului se ocupă doar de gaze convenţionale, nu şi de gaze neconvenţionale, cum sunt gazele de şist.

Conceptul de gaze neconvenţionale a fost dezvoltat cu precădere în ultimii 10 ani, odată cu perfecţionarea tehnologiilor de explorare şi extracţie a acestui tip de gaze.

Definiţia generală a gazelor neconvenţionalese referă la acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate şi produse comercial prin tehnologii comune de explorare şi producţie şi care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilităţi şi porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea pe scară largă a fracturărilor hidraulice şi săpării de sonde orizontale sau multilaterale.

Instanţa observă că prin Constituţie se stabileşte regimul general al proprietăţii.

Astfel, art. 136 prevede:

“(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concensionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”

Din aceste dispoziţii se înţelege clar, că bogăţiile subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, iar proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

Delimitarea între proprietatea publică a statului şi cea a unităţilor administrativ-teritoriale este făcută de către Legea nr. 213/1998 la art. 3 alin. (2): “Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege.”

şi alin. (4): “Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin legebunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.”

Punctul III din anexă stabileşte explicit, la punctul 8, regimul juridic al resurselor care nu sunt declarate prin lege de interes naţional, cum ar fi gazele de şist: „Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri:

(…) pct 8. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. ”

De asemenea, Legea 215/2001 prevede la art. 120 alin. (1): “Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.”

Legea 215/2001, Legea 213/1998 şi Constituţia folosesc sintagmele de interes public şi interes naţional.

Cum gazele de şist nu se regăsesc în Legea petrolului şi nici nu au fost declarate de interes naţional, Consiliul Local avea competenţa să se pronunţe cu privire la acestea. …”

Observaţie

(1). Apreciem ca magistrală demonstraţia reţinută de doamna judecător Aioniţoaie a faptului că, deoarece gazele neconvenţionale nu sunt acoperite de Legea petrolului 238/2004, atunci ele nu aparţin statului, ci comunei pe teritoriul căreia se găsesc. S-au folosit în demonstraţie Legea 215/2001, Legea 213/1998 şi Constituţia.

(2). Apreciem ca greşită prima parte din argumentaţia principală reţinută de domnul judecător care a dat câştig de cauză Prefectului, anume că “gazele de şist sunt acoperite de definiţia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.)”, care preia de fapt o afirmaţie oficială a A.N.R.M.; ea ar fi fost corectă dacă art. 1 din Legea 238/2004 ar fi avut doar alineatele (1) şi (2); dar art. (1) are şi alineatul (3), care precizează la care gaze naturale se referă Legea 238/2004, şi anume la gazele naturale convenţionale.

Concluzie

Victoria obţinută în justiţie de Consiliile Locale ale comunelor Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea – datorată avocatului şi judecătorului – trebuie să bucure pe toată lumea, pentru că este victoria adevărului. Victoria este doar parţială, dar dacă justiţia este independentă politic, ea va deveni totală. Consiliile Locale care au pierdut în instanţă, şi nu au făcut recurs, pot reitera Hotărârile (prin care decid interzicerea explorării-dezvoltării-exploatării gazelor de şist (prin fracturare hidraulică) pe teritoriul comunelor lor). Acum argumentaţia pentru obţinerea victoriei este cunoscută, precedentul juridic istoric a fost creat.

Bucureşti, 28 ianuarie 2014

Afrodita Iorgulescu, doctor în matematică, profesor emerit, Academia de Studii Economice din Bucureşti

Liana Popa, inginer geolog, director executiv Fundaţia pentru Pluralism

Alexandru Taşnadi, doctor în economie, profesor, Academia de Studii Economice din Bucureşti

P.S. În articolele următoare vom aduce alte argumente contra operării gazelor de şist.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.