Klaus Iohannis a cerut respectarea vitezei legale pentru coloana oficială președințială. Oare cum niciun președinte până acum, măcar în campanie electorală, nu a făcut o asemenea solicitare? Deseori, amenințând siguranța rutieră, personajele responsabile cu securitatea s-au comprtat ca niște dezaxați în trafic, atrăgând un dispreț public evident. Străzile Bucureștiului au fost la dispoziția tuturor parveniților cu girofar, interesul de serviciu fiind umbrela perfectă a disprețului sub care caii putere ai reprezentanților populari își arătau forța asasină. De la străzile goale pe care înainta Ceaușescu, fenomenul s-a repetat pe fondul implementării legilor europene. A respecta viteza legală a ajuns astfel imposibil, majoritatea participanților la trafic preluând câte ceva din comportamentul aberant al oficialilor. A mai circula cu mașina prin București, și chiar pe multe dintre șoselele României, a ajuns o aventură tot mai extremă. Cu o poliție lipsită de profesionalism, bifând câțiva Km drept zeci, străzile sunt pline de tot felul de frustrați ajunși materie primă a bugetului . Cine se înscrie în limitele legale de viteză riscă să fie huiduit. Nu avem poliție rutieră, avem poliție pentru încasarea amenzilor. Cu cât întregul efectiv al poliției este convocat în stradă pentru tot felul de coloane oficiale, siguranța rutieră capătă un alt aspect, politic. In general, aparatul administrativ se află preponderent în slujba unor politicieni, într-un mod inacceptabil.
Siguranța publică trebuie să fie un concept general, fără abatere. O vizită a unui șef de stat important, situațiile excepționale nu pot fi egale cu traseul cotidian al funcționarilor de orice nivel ar fi ei. Corupția actuală s-a clădit, fără a fi fost demolată, pe un protocol care spulberă orice îi stă în cale. Miniștrii ar putea merge la serviciu cu bicicleta, ca simpli pietoni, sau pur și simplu conducându-și mașina. Invocarea lipsei de siguranță nu poate fi decât un semnal că aceasta trebuie consolidată pentru toți cetățenii, în condițiile în sunt indicii că nu există. Ridicarea ilegală a vitezei de circuție nu poate fi tolerată nimănui, decât în condițiile asumării consecințelor legale. De la acest model al comportamentului public deviat vin foarte multe rele, sau își găsesc legitimitatea aici. Politicienii au mai multe drepturi decât cei pe care îi reprezintă. Funcționarii își fac singuri dreptate sau apelează la sistem ca la propria lor familie.
Numai în condițiile în care funcționarii, miniștrii, pleava instituțională actuală, vor sta în trafic, bară la bară, vor realiza că este necesară o altă abordare a realității curente. Cu o conducere aflată pe o altă planetă, petrecând sfârșitul de săptămână la Paris, având resursele financiare necesare acestor escapade curente, viteza legală va fi aplicată doar celor care își permit o gură de aer dintr-un cartier în altul . Accidentele rutiere, și altele, au cauze multiple, unul dintre ele, insidios, fiind generat de comportamentul oficial. Viteza legală pe care o cere și o pune în practică președintele poate schimba comportamentul public, inclusiv al celor care au transformat spațiul urban într-o junglă.
Numai prin această viteză legală vor exista soluțiile unor alte căi de acces modernizate, și un regim care se va putea îmbunătăți. Noutatea că un președinte al României se decide să fie unul dintre participanții la trafic, arată căderea liberă a protocolului dictatorial. Respectul față de societate este singura protecție pe care, iată, cineva din Ardeal o aplică, printr-un fel de șoc la care nimeni nu se aștepta. Cei care care și-au făcut loc în jurul puterii rămân fără avantajele unei false expertize, oriunde se află . Un președinte înconjurat de fețe nu tocmai umane, așa cum am văzut până acum, arată gradul redus de implicare și democrație de care am fost invadați.
Acceptând viteza legală, președintele respectă el însuși legea, cum este firesc și cum alții nu au făcut-o. Fără a se mai situa deasupra tuturor, contrar predecesorilor care au invocat protocolul. Legea comună este ea însăși varianta absolută a vitezei legale pentru toți .
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.