Grecii cu venituri mici care au credite la Piraeus Bank şi care se califică pentru obţinerea unui ajutor de stat vor beneficia de ştergerea datoriilor, până la un prag de 20.000 de euro, după cum a anunţat banca.
Piraeus a mai spus că va îngheţa împrumuturile imobiliare şi va şterge dobânzile clienţilor, măsura vizând creditele de nevoi personale şi împrumuturile pe card.
Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, consideră că, prin această decizie, datoriile sunt preluate de bugetul de stat. Domnia sa ne-a precizat: „Piraeus Bank a primit în trecut o susţinere masivă de la statul grec şi de la Banca Centrală Europeană (n.r. BCE) şi, astfel, datoriile grecilor de până la 20.000 de euro (n.r. care urmează să fie şterse) au fost preluate de statul grec şi, eventual, de BCE. În orice caz, cineva va trebui să înlocuiască aceşti bani – ţările din zona euro, Grecia -, nu ştiu care este formula”.
Domnia sa spune că este posibil ca această măsură să fie adoptată şi de celelalte instituţii bancare din Grecia.
Fostul ministru ne-a declarat: „Atâta vreme cât aceasta este o operaţiune strict politică şi nu are legătură cu funcţionalitatea sectorului bancar, adică nu are legătură cu o nevoie a sectorului bancar grecesc, ci dimpotrivă, este posibil ca toate băncile la care statul grec are influenţă să adopte aceeaşi măsură. Astfel, statul intenţionează să compenseze promisiunile făcute în campania electorală şi neîndeplinite. Din câte ştiu eu, o decizie precum cea anunţată joi de Piraeus nu a fost o promisiune din campania electorală. Au existat promisiuni electorale de gonire a investitorilor, pentru că, atunci când renunţi la acordul cu instituţiile financiare, practic goneşti investitorii. S-a mai spus că Grecia nu are nevoie să fie escrocată de finanţa internaţională”.
În opinia fostului ministru de finanţe, această operaţiune va fi primită cu bucurie de către grecii beneficiari, ceilalţi cetăţeni, însă, trebuie să fie conştienţi că e un cadou pe care ei, în calitate de contribuabili, îl fac.
Sebastian Vlădescu este de părere că ar fi fost „mai transparent” dacă statul elen ar fi recurs la o alocaţie bugetară şi fiecare grec cu venituri sub o anumită sumă ar fi primit o alocaţie de la buget.
Fostul ministru al finanţelor apreciază că, în Grecia, are loc un joc politic cu banii şi cu soarta acestei ţări, adăugând: „Toată lumea trage de timp – UE nu vrea să accepte ce vor grecii, iar grecii vor fi nevoiţi să accepte unele condiţionalităţi, pentru că au promis ceva în campania electorală. Încetarea plăţilor într-un stat european de dimensiunea Greciei nu ar fi atât de dramatică pe cât se discută pentru zona euro sau pentru UE. Un stat care îşi încetează plăţile poate să rămână în UE, iar Grecia nu este atât de mare încât să provoace un şoc la nivel european”.
În opinia domnului Vlădescu, Banca Naţională a României (BNR) nu are ce decizie să ia cu privire la băncile de la noi, ca urmare a anunţului făcut de Piraeus Bank, pentru că operatorii noştri bancari nu se află sub reglementările Greciei.
Fostul ministru de finanţe a mai declarat: „Mă îndoiesc că decizia Piraeus se va aplica şi în România, nu cred că îi interesează pe guvernanţii greci poziţia cetăţenilor de la noi. Iar în cazul în care decizia nu se aplică în România, BNR nu are ce să facă, în afară de măsurile luate deja şi de precauţia vizavi de trasferul fondurilor. Din câte ştiu eu, zona de supraveghere din BNR este foarte atentă şi foarte grijulie, gata să intervină dacă apare ceva”.
Ca să beneficieze de ştergerea datoriilor, clienţii Piraeus Bank trebuie să fie deja înscrişi în programul guvernamental pentru ajutorarea persoanelor cu venituri mici, care a fost aprobat de parlamentul elen în martie şi care include, printre altele, scutiri de la plata energiei electrice şi vouchere pentru mâncare pentru aproximativ 300.000 de greci.
Statul elen deţine 67,3% din Piraeus Bank
Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank România, ne-a precizat: „Piraeus Bank România este parte a reţelei Piraeus Group şi îşi derulează activitatea independent, conform particularităţilor pieţei locale, adoptând politici aliniate obiectivelor generale ale băncii. Decizia luată de Piraeus Grecia priveşte piaţa din Grecia şi contextul local, de aceea nu putem comenta în legătură cu acest subiect”.
Recent, reprezentanţii Piraeus Bank România ne-au spus că strategia acestei instituţii pentru clienţii care au împrumuturi în franci elveţieni vizează identificarea unor soluţii optime, individualizate situaţiei cu care se confruntă fiecare client în parte.
Sursele citate ne-au precizat: „Ca soluţie generală aplicabilă tuturor clienţilor săi retail, începând cu 03.02.2015 banca a modificat în avans indicele Libor la 3 luni pentru CHF, decizie care a dus la o scădere netă a dobânzii plătite de clienţi cu 0,8% faţă de nivelul din 31.12.2014. În plus, în ultimii ani, banca a pus la dispoziţia clienţilor săi soluţii de temperare a efectului aprecierii monedei elveţiene şi a iniţiat o serie de acţiuni adresate portofoliului existent”.
Sursa: Bursa
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.