La sfârşitul anilor 1830, orfevrăria de artă cunoaşte o spectaculoasă explozie laParisdatorită a doi artişti: germanul Charles-Louis Wagner (1799-1841) şi danezul Frédéric-Jules Rudolphi (1808-1872). După ce s-au întâlnit în acelaşi atelier, unul ca elev şi celălalt ca maestru, colaborarea lor a dat naştere la spectaculoase creaţii bucurându-se de premiul Expoziţiei Universale şi de o bogată clientelă internaţională.
O bijuterie rară cu un imens smarald ce poartă semnătura lui Rudolphi
Charles-Louis Wagner, originar din Berlin, desenator de excepţie, orfevru şi bijutier, după ce a obţinut gloria la curtea Prusiei, s-a instalat la Paris. Puternic în tradiţii artistice, Parisul era destinaţia privilegiată pentru orfevrii. De abia ajuns, Wagner a ales să se asocieze cu Augustin Médard Mention şi să se stabilească în atelierul acestuia. Sub apelativul Mention&Wagner, a început să creeze bijuterii în email, în pietre fine, în pietre brute şi tăiate, în perle şi diamante.
O creaţie de Frederic-Jules Rudolphi în argint, turcoaze, fildeş şi rubine 1855. Piesa se află la Victoria&Albert Museum din Londra
Foarte repede Casa Mention &Wagner a devenit renumită în domeniu prin evidenţierea tehnicilor vechi uitate în crearea bijuteriilor. Wagner a reînnoit gustul orfevrăriei de artă impulsionat de inventivitate şi talent. În 1829, Charles-Louis Wagner obţine un brevet în tehnica de a grava argintul. În 1831, Léonor Mérimée dezvoltă decoraţia în argint. În 1832, ei sunt recompensaţi cu o Medalie de Aur pentru invenţia în acest procedeu al gravurii mecanice numit ”Le nielle”. Ei creează piese opace, translucide în cloisonné. Casa începe să colaboreze cu celebrii artişti în emailuri Gerser şi Lefournier şi în 1837 îşi depun brevetul de invenţie în tehnica emailului pe un aliaj de platină. Datorită lor, orfevrăria din această perioadă devine o adevărată artă, mai ales prin tehnica de a grava metalul, de a-l modela şi a-l sculpta. Această tehnică ce a strălucit în Renaştere fusese abandonată de-a lungul secolelor. Wagner face să reînvie această artă delicată şi realizează după un desen de Adolphe Victor Geoffroy-Dechaume un splendid vas, conservat în Muzeul din Luvru şi prezentat la Exploziţia produselor industriilor franceze din acelaşi an. Acest vas emailat de platină se află la County Museum of Art din Los Angeles.
Pendul realizat de Frederic-Jules Rudolphi prezentat la expoziţia de la 1844
Casa Mention&Wagner îşi impune creaţiile, cucerind un numeros public avizat. Aceste opere, ca şi tehnicile din care erau folosite, se reîntorceau către arta Orientului, Evului Mediu, dar mai ales a Renaşterii. Unul dintre eminenţii bijutieri de la începutul secolului al XX-lea, francezul Henri Vever, confirmă această tendinţă prin exemplul oferit de Jacques-Henri Fauconnier, considerat unul dintre iniţiatorii majori ai reîntoarcerii la Renaştere.
Vas semnat Frederic-Jules Rudolphi din argint, emailuri
În 1834, Mention&Wagner obţine o altă Medalie de Aur datorită cufărului de bijuterii în argint aurit în email cu lapis lazuli, camee, ametiste, rubine acoperite de emailuri în culori flamboiante amestecate cu perle şi pietre preţioase. Susţinut de ducele d’Orleans, viitorul rege Louis-Philippe, şi de ducesa Marie-Amelie, cât şi de principesa Marie d’Orleans, Wagner îşi reafirmă gustul său pentru forme şi motive decorative de o eleganţă desăvârşită. El colaborează cu sculptori precum Jean Jacques Feuchere, Jean Baptiste, Jules Klagmann, Henry de Triqueti şi Adolphe-Victor. În 1839, casa Mention&Wagner obţine din nou o Medalie de Aur cu vasul în argint emailat pe un aliaj de platină în stilul bizantino-mauresc achiziţionat de Regele Frédéric-Guillaume al III-lea al Prusiei. Vasul era ornat cu o cruce cu un medalion în email pictat pe platină reprezentând pe Fecioara şi Pruncul.
Pendul ce poartă semnătura lui Rudolphi
Mai târziu, acest vas a fost cumpărat de Împăratul Rusiei, Nicolae I, pentru căsătoria fiicei sale Maria Nikolaievna.
Casa Mention&Wagner îşi deschide porţile creativităţii. O splendidă cupă în onix, argint aurit, email şi cabochon cu granate este conservată la Staatliche Kunstsammlungen Dresden. Arta lor devine neîntrecută în cizelarea şi gravarea emailurilor care pot fi întâlnite în aceeaşi operă. Colaborarea între Wagner şi Mention încetează brusc în 1841 după moartea fulgerătoare a lui Wagner în castelul său de la Saussaye. Atelierul este cumpărat de talentatul Frederic-Jules Rudolphi, originar din Copenhaga. El îşi postează iniţialele FR încadrate de un simbol al casei ca un omagiu adus maestrului Wagner, afirmând că este un continuator al acestuia. Rudolphi a învăţat arta cizelării metalelor în oraşul său natal, Copenhaga. A început să călătorească între diverse oraşe europene – Viena, Berlin, Londra şi Paris. În 1835, se hotărăşte să se instaleze în casa Mention&Wagner. În 1843, Rudolphi se mută într-un atelier propriu în rue de Mail, după cum afirmă istoricul de artă Karolina Stefansk într-o frumoasă poveste despre acest creator. La Expoziţia produselor industriei franceze este expusă o copie a vasului bizantino-maur emailat pe un aliaj de platină (astăzi exemplarul este conservat la Los Angeles County Museum of Art), prin care se afirmă filiaţia cu casa Mention&Wagner. Rudolphi este prezentat ca un continuator al lui Wagner, dar succesele nu se opresc aici. În 1848, acesta îşi deschide un al doilea atelier, iar în 1849 îi este oferită din nou o Medalie de Aur, urmată de încoronarea sa cu aceeaşi medalie la Expoziţia universală de la Londra. I se remite Legiunea de Onoare. În 1853, primeşte o Medalie de Argint la New York, unde deschide în acelaşi an un atelier. În 1855, Rudolphi este recompensat cu Medalia de Aur pentru creaţiile sale, iar Regele Danemarcei îi înmânează Crucea de Cavaler al Ordinului Dancbrog. Apoi englezii îl recompensează cu o medalie pentru Excelenţă în desen şi execuţie la Expoziţia Universală de la Londra. Rudolphi se ascociază cu fiul său Frederic-Aristide sub denumirea Rudolphi tată şi fiu.
Pandantiv de Paul şi Henri Vever
O frumoasă descriere a stilului său este oferită la Expoziţia Universală de la New York din 1853, când un jurnalist comenta fantastica creaţie a unei statuete a Sfântului Gheorghe. ”De o frumuseţe uluitoare, el are capul în argint, ochii în pietre preţioase, cascheta în perle pe un suport de aur, braţele şi jambierele sunt îmbrăcate în delicate armuri în aur şi argint”. Într-o altă operă conservată la Victoria&Albert Museum din Londra, Rudolphi a făcut apel la renaşterea germană prezentând o operă incrustată în turcoaze şi fildeş. Aceste incrustaţii evocă Orientul şi India, arta feroneriei a Evului Mediu, o perioadă de care Rudolphi era foarte ataşat. Vânzările lucrărilor operelor lui Rudolphi realizate între 1857 şi 1873 fac dovadă a valorii sale, clientela sa fiind din întreaga lume. El propunea pentru clientela sa elitistă un cufăr reprezentându-i pe David şi Goliath, personaje realizate cu monturi în perle, un pendul de asemenea în perle pentru prinţesa Butera Ottavia Spinelli, un pendul în platină incrustat cu perle fine pentru prinţul Charles al Prusiei. Numele lui Rudolphi era cunoscut din Anglia în Germania, din Rusia până în Egipt, în America şi în India, după cum subliniază Anne Dion-Tenebaum în Orfevrăria franceză a secolului al XIX-lea din colecţia Muzeului Luvru. În 1864, Casa Imperială Austriacă comandă o piesă pentru biroul arhiducesei Mathilde. Pentru acest superb ansamblu, Rudolphi a colaborat cu trei bijutieri celebri: cu germanul Jules Wiese, cu Feuillet Neveu, pictor în porţelan.
Casetă de bijuterii Mention&Wagner
Dar cea mai frumoasă marcă a recunoaşterii sale a fost cea oferită de Regele Danemarcei, Frederic al VII-lea, care a achiziţionat un gueridon realizat în argint semnat de artist ce îi poartă numele regelui. Această operă a fost expusă în 1852 la Expoziţia de la Christianborg, apoi instalată în castelul de la Jaegerspris. În sfârşit, Rudolphi a realizat pentru Christian al IX-lea, urcat pe tron în 1863, o impresionantă statuetă în argint aurit cu lapis-lazuli, email reprezentându-l pe rege pe cal într-o ţinută militară, piesă ce se află astăzi la Amalienborg Museum din Danemarca.
Charles-Louis Wagner şi succesorul său Frédéric -Jules Rudolphi au încarnat doi mari artişti ai secolului al XIX-lea prin inovaţiile artistice şi tehnice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.