WikiLeaks: Germania şi Rusia îşi împart Republica Moldova

Corespondenţa agenţiei Stratfor obţinută de hackerii de la Anonymous şi publicată de WikiLeaks relevă suspiciunile tot mai mari privind o înţelegere ruso-germană privind Transnistria, ale cărei victime vor fi Republica Moldova şi interesele României în regiune.

Este vorba, practic de aplicarea acordului de la Meseberg dintre Rusia şi Germania, semnat în 2010, care presupune o Republică Moldova federalizată şi un statut special pentru Transnistria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. Este o reluare a memorandumului Kozak, propus de Rusia Chişinăului în 2003, refuzat însă atunci de preşedintele Vladimir Voronin.

Lauren Goodrich, senior-analist pe Eurasia la Stratfor, autoarea mesajului, scrie că Angela Merkel și premierul rus Vladimir Putin s-au întâlnit anul trecut (2011) la ședința ONU, la Geneva, unde au decis că trebuie să ajungă la o înțelegere în ce privește R. Moldova și Transnistria. În urma acesteia, Moscova și-ar spori influența în zonă. „Propunerea a fost făcută de Germania, după ce a primit în scris solicitările Kremlinului. Propunerea constă în faptul că Transnistria va primi o reprezentare de 5-15% în Parlamentul R. Moldova. Asta ar duce la demiterea Guvernului, deoarece transnistrenii s-ar alia cu comuniștii, care vor depăși numeric așa zisa coaliție pro-europeană de la Chișinău.

Tot ce vine din Germania se mănâncă

Asta ar însemna că la Chișinău se va învesti un guvern pro-rus”, se spune în e-mailurile Stratfor, publicate de Wikileaks.

„Motivul pentru care moldovenii iau în considerație această propunere este pentru că această soluție vine de la Germania. Moldoveni iubesc atenția germană, îi face să se simtă importanți. Mai mult, nemții oferă și niște „morcovi” – investiții economice și ale promisiuni. Cei care duc negocierile la Chisinau privind problema transnistreana sunt Filat și Leancă. Filat crede că dacă el va ajunge la un compromis pe problema transnistreană, aduce investiții germane, este persoana conectată cu Germania, popularitatea lui va crește considerabil. Coaliția de la Chișinău este fragedă, nu este exclus ca fiecare să o apuce pe drumul său dacă va fi necesar. Asta îl va ține pe Filat în joc indiferent de ce se va întâmpla. Filat nu este pro-european sau pro-rus, el este pro-el. El se gândește la viitorul său politic.”

Acum, negocierile privind acest plan ar trebuie să înceapă de la propunerea formatului 5+2, semnată și coordonată de Bruxelles. Germanii și rușii, însă, cunosc că nimeni la Washington sau Bruxelles nu va semna pentru asta. Deci, ei își doresc să facă Moldova și Transnistria să semneze între ele un acord conform planului elaborat de Moscova și Berlin. Washingtonul și Bruxelles-ul vor face presiuni ca acordul să treacă prin ei, dar Berlinul și Moscova se vor arăta indiferente, nu vor susține această propunere.”

SUA şi UE nu se pot baza pe România, ci pe Polonia

SUA nu este deloc fericită cu privire la ce se întâmplă, dar nu vrea o confruntare cu Rusia acum în Moldova, deoarece sunt alte probleme pe alte paliere, între Moscova – Washington. SUA le va cere Lituaniei, Poloniei, României și Marii Britanii să facă presiuni asupra celor 3 partide de la Chișinău, ca să nu accepte planul ruso-german. Pe România nu se pot baza, pentru ca romanilor nu le mai pasa de Moldova. Ei stiu ca SUA le asigura securitatea si nu le mai pasa ca Rusia este in apropierem, atat timp cat au SUA de partea lor. Deci, aceasta se va discuta la intalnirea de pe 21 septembrie de la Moscova. Nu se va ajunge atuncui la un acord inttre Rusia si Germania, insa este un inceput. Acum ramane in sarcina polonezilor, lituanienilor si britanicilor sa-l convinga pe Filat ca aceasta inseamna sinucidere”, se mai spune în e-mailurile Goodrich publicate de Wikileaks.

Ce a urmat după această corespondenţă Stratfor?

În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2011, la Vilnius, s-a desfăşurat prima rundă oficială de negocieri în formatul „5+2″ privind reglementarea conflictului transnistrean. A fost prina reuniune dupa sase ani.

În aceste discuţii, OSCE, UE şi SUA par din nou trecute în planul secund al negocierilor. Aceasta pentru că, deşi nu are un rol oficial în reglementarea conflictului din Transnistria, Germania este un actor foarte activ în acest proces, un proiect al Berlinului putând stabili cursul reglementării conflictului. Este vorba despre deschiderea căii către federalizarea Republicii Moldova şi a acordarii pentru Transnistria a unui cuvânt greu de spus în politica statului, un principiu susţinut şi de Moscova. Este practic o reluare a memorandumului Kozak. Germania a propus eliminarea de pe agenda convorbirilor a problemei retragerii trupelor ruse din Transnistria, stabilirea unui statut autonom pentru Transnistria în cadrul statului reunificat şi acordarea unei perspective de aderare a Moldovei la UE, pentru un mai uşor proces de reunificare. Acestea sunt obiective majoare ale Chişinăului, pe care Berlinul le omite, adoptând o poziţie apropiată de interesele Moscovei în regiune.

Schimbarea de gardă de la Tiraspol, în serviciul planului ruso-german

Analistul Vlad Cubreacov scria pe blogul sau, dupa alegerea in fruntrea Transnistriei a actualului lider Evgheni Sevciuk: „Linia de gândire strategică a lui Şevciuk e clară şi cuprinde câteva puncte: 1. statutul special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova federalizate, cu posibilitatea garantată a ieşirii din cadrul ei; 2. ieşirea Transnistriei din componenţa Republicii Moldova; 3. recunoaşterea independenţei Transnistriei de către comunitatea internaţională (întâi de toate, Rusia, Ucraina şi Germania); 4. intrarea Transnistriei într-o alianţă cu Rusia (şi, eventual, cu Ucraina).”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.