CAB a decis eliberarea a 17 persoane ridicate de la Albiţa, motivele fiind că interceptările nu ar fi concludente şi s-au făcut pentru o perioadă scurtă de timp, că din nicio înregistrare video nu reiese faţa mituitorilor şi că graba DNA de a aresta oameni aduce atingere scopului procesului penal.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, în 18 martie, punerea în libertate, prin înlocuirea măsurii arestării preventive, cu interdicţia de a părăsi ţara şi o serie de obligaţii, în cazul a 17 persoane arestate preventiv în loturile de la Punctul de Trecere al Frontierei de la Albiţa.
Astfel, instanţa a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, făcută de procurorii anticorupţie, în cazul inculpaţilor Iordan Bălţatu, Mirel Dănuţ Cornea, Cătălin Claudiu Alistar, Vlad Grigorescu, Adrian Marius Pascal, Cătălin N. Popa, Traian Tătaru, Alin Andrei Nechita, Ioan Balahura, Radu Daniel Gîrţu, Ionuţ Rareş Forţu, Octavian Mardare, Petruţ Porumboiu, Corneliu Florea, Ciprian Nicolae Popovici, Corneliu Panaite şi Romică Petcu.
Judecătorul arată că procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire Mihai Florin Fotin, procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi a celor video, nu se leagă cu alte probe, astfel că „infracţiunea de luare de mită în formă continuată, reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, nu este determinată, prin elementele sale esenţiale, atâta timp cât nu se pot stabili cu certitudine suma primită, cu titlul de mită, de către fiecare inculpat, precum şi mituitorii, astfel că singura certitudine până în acest moment procesula o constituie datele la care inculpaţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu”.
„S-a reţinut în sarcina fiecărui inculpat că a extras, de mai multe ori, bancnote din paşapoartele prezentate la controlul de frontieră, însă, din convorbirile şi imaginile interceptate nu rezultă, decât cu câteva excepţii, valoarea bancnotei primită şi pentru niciunul din actele materiale, identitatea persoanei care a oferit mita”, motivează judecătorul Daniela Panioglu.
„În fapt, toată activitatea de urmărire penală s-a restrâns la interceptarea inculpaţilor pe durata câtorva zile de lucru, după care, imediat, a fost luată măsura extremă a arestării preventive în masă. Această grabă uriaşă, de a aduce cât mai repede pe inculpaţi în faţa judecătorului, cu propunerea de arestare preventivă, aduce atingere însuşi scopului procesului penal, care constă în strângerea de cât mai multe probe clare în vederea aflării adevărului”, mai notează judecătorul în motivarea sa.
Magistratul arată că „această precipitare a organelor de urmărire penală este dovedită inclusiv prin lipsa de corespondenţă dintre procesele-verbale de interceptare depuse la dosar, pe care Curtea le-a analizat, şi actele materiale reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, aşa încât, în acest moment procesual, situaţia de fapt nu este, încă, bine conturată”.
Instanţa mai notează că, deşi prima cerinţă cumulativă cerută de lege în cazul arestării preventive, respectiv aceea ca pedeapsa să fie de sau mai mare de patru ani, este îndeplinită, nu este îndeplinită a doua cerinţă, aceea că inculpaţii nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.