În 2010, România va trebui să împrumute 96 de miliarde de lei pentru plata datoriei publice către bănci şi aproape 32 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar convenit cu Fondul Monetar Internaţional.Datele statistice de la Ministerul Finanţelor Publice relevă faptul că 65% din datoria publică de 148 miliarde de lei este pe termen scurt, adică mai mică de un an. Acest fapt face ca în 2010 statul să fie obligat să împrumute de la bănci peste 96,2 miliarde de lei. La aceşti bani se mai adaugă împrumuturile ce vor fi făcute pentru acoperirea deficitului bugetar de 31,9 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în 2010 guvernul Boc va trebui să împrumute peste 128,1 miliarde de lei, adică de peste 30,5 miliarde de euro, pentru a-şi acoperi datoriile din anii trecuţi şi deficitul bugetar.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în ultimul an datoria publică a României a crescut foarte mult fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.
În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009, guvernul Boc a contractat împrumuturi de 113,27 miliarde de lei, adică aproximativ 27 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,2 lei pentru un euro. Structura împrumuturilor contractate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009 arată că 76,11 miliarde de lei au venit din emisiuni de titluri de stat de pe piaţa internă, iar restul de pe piaţa externă. Împrumuturile au fost necesare pentru plata datoriilor din anii trecuţi care au ajuns la scadenţă şi pentru acoperirea deficitului bugetar de 7,2% din PIB.
Din cele 113,27 miliarde de lei împrumutate de guvernul Boc anul trecut, 33% s-au adăugat la datoria publică totală. Aşa se face că datoria totală a României a ajuns la finalul anului la 148,05 miliarde de lei faţă de 109,75 miliarde de lei cât era la începutul anului. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt – de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu – între unu şi cinci ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de cinci ani.
„Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român“, zice Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). „În viitor sunt aşteptate o scădere a cursului şi creşteri ale preţurilor (consecinţe ale plăţii datoriei – n.red.)“, afirmă şi analistul Ilie Şerbănescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.