
40 de kilometri de autostradă-muzeu din cauza amatorismului Coni-Trace, spun reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.
Autostrada A7 între Albești-Paleologu și Stâlpu/Costești, din apropiere de Buzău, ar fi trebuit să fie deja operabilă, dar realitatea este cu totul diferită. Aproape 40 de kilometri de infrastructură rutieră sunt gata pentru trafic, însă întârzierile cauzate de pasaje esențiale și greșelile de execuție au împiedicat deschiderea acestui segment important. Asociația Pro Infrastructură, ONG care monitorizează lucrările de infrastructură, atrage atenția asupra problemelor generate de antreprenorii Coni-Trace, care au întâmpinat dificultăți semnificative în livrarea proiectului.
Greșelile de execuție și întârzierile-mamut
Printre principalele obstacole în finalizarea acestui segment al autostrăzii se numără pasaje importante, cum ar fi cel de pe DJ100C din nodul Mizil și cel de pe DJ102H din apropiere. Aceste pasaje ar fi trebuit să fie livrate conform termenelor stabilite, dar au suferit întârzieri majore din cauza problemelor legate de livrarea segmentelor de tablier metalic.
Pasajul din nodul Mizil a fost reluat după o perioadă de stagnare, iar tablierul metalic a ajuns, în sfârșit, pe șantier. La acest pasaj, execuția pare să decurgă acum fără probleme majore. În schimb, la pasajul de pe DJ102H, greșelile de sudură comise de muncitorii asocierii Coni-Trace au dus la pierderea mai multor luni pentru expertize tehnice și pentru identificarea soluțiilor. În prezent, aceste greșeli sunt încă în proces de remediere, iar termenul de finalizare rămâne incert.
Impactul întârzierilor asupra traficului
În ciuda întârzierilor, o porțiune din autostradă a fost deja inaugurată. Sectorul dintre Albești-Paleologu și Mizil a fost deschis în decembrie 2024, dar a fost închis pe 7 aprilie din cauza întârzierilor la pasajul de pe DJ100C. Asociația Pro Infrastructură subliniază că, dacă antreprenorii își concentrează eforturile și nu mai comit alte greșeli, există șanse ca acest sector să fie redeschis la sfârșitul lunii mai.
Însă, cel mai mare obstacol rămâne pasajul de pe DJ102H, unde soluțiile de remediere necesită timp suplimentar. De asemenea, mai sunt două structuri pe DJ103R Găgeni-Vintileanca și pe A7 care încă au probleme legate de tablierul metalic, iar remedierea acestora nu este finalizată.
Probleme de transparență și comunicare din partea autorităților
Un alt punct critic ridicat de Asociația Pro Infrastructură este lipsa de transparență din partea CNAIR și a Ministerului Transporturilor. Conform ONG-ului, autoritățile nu oferă informații oficiale clare cu privire la soluțiile de remediere sau la estimările pentru finalizarea lucrărilor. „CNAIR merge pe burtă și nu comunică oficial, clar și răspicat detaliile”, se arată în informările publicate de Asociație.
În ciuda acestui climat de opacitate, din sursele obținute de Asociație, există șanse ca întregul lot să fie finalizat și deschis traficului până la Spătaru în prima parte a lunii iunie, în scenariul cel mai optimist. Totuși, termenul inițial de finalizare era aprilie 2024, iar constructorii au primit o extensie până în octombrie 2024, ceea ce reflectă întârzierile semnificative care au avut loc.
Lecții de management în infrastructură
Acest proiect scoate în evidență nu doar greșelile de execuție și întârzierile, ci și un management deficitar care a afectat progresul lucrărilor. Problemele cu tablierul metalic sunt doar un exemplu al unei serii de erori care arată cum amatorismul și lipsa de coordonare pot împiedica finalizarea unui proiect crucial pentru infrastructura țării.
Contractul pentru cei 28,35 kilometri dintre Mizil și Spătaru a fost semnat în iunie 2022, iar lucrările au început în august 2022. Cu toate acestea, întârzierile și greșelile de execuție au transformat acest proiect într-un „muzeu de autostradă” pe care România nu și-ar fi dorit să-l viziteze.
Asta-i rezultatul conducerii monstruoasei coalitii cu incompetenții din CNAIR cu 5000 de euro medie net/ luna!
Bateti campii la greu cu managementul in gura! Problema de esenta este cu totul alta, „proiectare si executie” asa se numente orice titlu de licitatie. Asta inseamna ca executantul lucrarii realizeaza si proiectul ceea ce inseamna ca licitatia presupune o INTENTIE de lucrare(proiect) deoarece nu se poate identifica proiectul final! Lucru ce ii da castigatorului licitatiei posibilitgatea sa isi bata joc de finantator cum vrea el. Nu exista posibilitati reale de sanctionare a executantului dacat rezilierea ceea ce presupune o intarziere cu cativa ani buni ai lucrarii si cu pierderi financiare majore intrucat litigiile se judeca afara pentru ca asa ni s-a impus din afara proiectul cadru al caietului de sarcini.
Atata timp cat nu se schimba sistemul de licitatie care sa cuprinda toate aspectele contractuale (ex. lucrul in schimburi, penalizari de intarziere sau de calitate, consultantul strain sa fie al meu si nu al lor, obligatia de a detine utilaje pe care sa nu le poata plimba si pe la alte santiere, prioritizarea lucrarilor prin executia primara a centurilor ocolitoare pentyru descongentionarea traficului s.a. bine cunoscute de angajator- vezi angajatorii din afara) ramanem o colonie mana a 7-a. Restul e vrajeala pentru prosti!
Și por.cul sef politic de la transporturi se lauda că a finalizat acest tronson! Frate român, ce de minciuni și falsuri în tot ce scot mizeriile politice pe gaura gurii!