Membru CSM, după decizia CJUE: „M-am obișnuit cu justiția în bătaie de joc”

Justiția din România a închis prin prescripție, de-a lungul timpului, mai multe dosare penale în care au fost acuzați politicieni de la cel mai înalt nivel.

„M-am obișnuit cu justiția în bătaie de joc”, a scris Claudiu Sandu în mesajul său în care critică atât conducerea Ministerului Public, cât  și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), după pronunțarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza LIN II.

”Înalta Curte de Casație și Justiție și-a încălcat obligațiile ce îi revin conform tratatului TFUE și, mai mult, A PARTICIPAT LA INSTAURAREA UNEI SITUAȚII LIPSITE DE SECURITATE JURIDICĂ, impunând celorlalte instanțe române, CU ÎNCĂLCAREA DREPTULUI UNIUNII, să adopte o interpretare a dreptului lor național vădit incompatibilă cu cerințele care decurg din Hotărârea LIN I”, a scris Claudiu Sandu.

„Judecătorii CJUE s-au dovedit a fi magistrați veritabili, capabili să interpreteze legislația europeană în litera și spiritul ei și nu în interesul infractorilor. Adevărul este limpede: ICCJ și-a încălcat obligațiile ce îi revin conform tratatului TFUE”, a scris Sandu pe Facebook.

Citește și: Curtea de Justiție a UE a „sancționat”, din nou, România pentru invocarea prescripției în dosarele penale

Claudiu Sandu vorbește, de asemenea, despre strămutarea dosarelor de la instanțele care doreau să sesizeze Curtea Europeană și anularea deciziilor de sesizare și cere schimbarea modului în care  sunt numiți judecătorii la ÎCCJ.

Acuzații la adresa președintelui

Acesta l-a acuzat și pe Nicușor Dan, în contextul în care președintele a spus recent  că este mulțumit felul în care merge justiția.

Deși sceptic, soluția onorabil, spune Claudiu Sandu, ar fi ca procurorul general să exercite căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești care au încălcat Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

”Singura problemă este că atunci când ne prezentăm în fața unor magistrați adevărați, aceștia își dau seama că suntem niște impostori și că, în loc să aplicăm legea cu responsabilitatea specifică unui stat de drept, o aplicăm doar pentru salvarea infractorilor.

Poate că unii colegi din CSM vor sesiza Inspecția Judiciară pentru a cerceta judecătorii CJUE care și-au permis să le critice hotărârile”, a scris Claudiu Sandu.

”Magistrați veritabili”

În același timp, Claudiu Sandu îi laudă pe judecatorii Curții Europene de Justitie, despre care spune că ”s-au dovedit a fi magistrați veritabili, capabili să interpreteze legislația europeană în litera și spiritul ei și nu în interesul infractorilor”, arătând că se așteaptă ca ”centrele de reflecție din magistratura română” să replieze și să găsească scuze pentru această hotărâre.

Mii de procese închise, prin constatarea prescripţiei, după 2022

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi cea de-a doua decizie (Lin II) cu privire la întreruperea cursului prescripției în România arătând că instanțele din țara noastră sunt obligate să nu aplice interpretarea ÎCCJ privind prescripția atunci când aceasta favorizează „albirea” marilor fraude și prejudicierea bugetului Uniunii.

Dosarele care nu au fost soluţionate definitiv și care se află pe rol nu pot fi închise pe baza prescripţiei dacă prejudiciul depăşeşte 50.000 euro şi vizează fraudarea fondurilor europene.

Pe baza prescripţiei au fost închise anterior deciziei CJUE 7.124 de dosare penale.

În prima hotărâre, din 24 iulie 2023, CJUE arăta că statele membre trebuie să adopte norme de prescripţie care permit sancţionarea efectivă a fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

Efectele hotărârii au făcut obiectul mai multor interpretări în spațiul public, Lia Savonea afirmând că „a aplicat întotdeauna cu bună-credinţă dreptul european în ansamblul său”, în timp ce Traian Briciu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, a spus că  decizia CJUE consolidează autoritatea de lucru judecat, confirmând că soluţiile definitive nu mai pot fi schimbate.

La rândul său, av. Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM, a arătat că decizia reprezintă o confirmare a faptului că regulile ÎCCJ rămân aplicabile în majoritatea dosarelor penale, excepţia rezultată din noua decizia a CJUE priveşte fraudele grave, de peste 50.000 de euro, care afectează interesele financiare ale Uniunii şi se află încă pe rol sau pot fi atacate cu recurs în casaţie.

Decizia CJUE 

”(…)atunci când nicio dispoziție națională nu stabilește o sumă de la care o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii trebuie să fie considerată „gravă”, o asemenea fraudă trebuie să fie calificată în mod necesar astfel din momentul în care implică o sumă totală mai mare de 50 000 de euro, independent de aspectul dacă prejudiciul suferit de bugetul Uniunii din cauza acestei fraude depășește și el o asemenea sumă”.

”(…) trebuie interpretate în sensul că (articole enumerate privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, precum, precum și cele din Carta drepturilor –n.r.)

nu impun repunerea în discuție a unei hotărâri judecătorești care a dobândit autoritate de lucru judecat, prin care s‑a constatat că termenul de prescripție a răspunderii penale a autorilor unor fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii se împlinise, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior) astfel cum a fost consacrat prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (România).

În schimb, în afara unei asemenea situații, aceste dispoziții ale dreptului Uniunii interzic instanțelor române să aplice acest standard național de protecție unor proceduri penale îndreptate împotriva unor cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în pofida faptului, în primul rând, că, în temeiul unui principiu de ordin constituțional care interzice aplicarea unei lex tertia, acestor instanțe le este interzis să aplice parțial reglementări penale succesive prin combinarea unora dintre dispozițiile lor 

în al doilea rând, că dreptul lor național nu conține criterii care să le permită să stabilească dacă aplicarea standardului național de protecție menționat implică un risc sistemic de impunitate a acestor fraude și, în al treilea rând, că termenul de prescripție a răspunderii penale a autorilor fraudelor menționate s‑ar fi împlinit, înainte de pronunțarea Hotărârii din 24 iulie 2023, Lin (C‑107/23 PPU, EU:C:2023:606), dacă acest termen ar fi fost calculat prin aplicarea aceluiași standard național de protecție.