O problemă a sistemului sanitar accentuată de pandemie

Cu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infra­structură sanitară mai bine dez­voltată.

De (R.C.)
O problemă a sistemului sanitar accentuată de pandemie

Cu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infra­structură sanitară mai bine dez­voltată.

Numărul medicilor a ajuns la peste 65.000 de specialişti anul trecut, în creştere cu 4% faţă de anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de ZF.

Cu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infra­structură sanitară mai bine dez­voltată. Iar pandemia de COVID-19 a acccentuat acest trend.

În pandemie, specialităţile unde s-a văzut cel mai mult lipsa de medici au fost cele care jucau un rol vital în îngrijirea pacientului cu COVID-19. Astfel, doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19, potrivit celor mai recente date de la Colegiul Medicilor.

Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi. Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

Spitalele din oraşele mici din ţară, necorespunzător echipate, nu îi atrag pe medicii tineri care preferă oraşele mari sau să plece în afara ţării. De exemplu, Franţa şi Germania au avut peste 8.700 de medici români în 2018, iar în Ungaria ponderea medicilor români este de 70% din totalul specialiştilor străini, arată datele OECD, o organizaţie internaţională, aferente anului 2018.

Iar apetitul medicilor pentru oraşe se vede şi în cifre, cu un procent de 91% dintre specialişti alegând mediul urban pentru a-şi desfăşira activitatea, adică peste 60.000 de medici.

În sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018 salariile medicilor şi asistentelor, ceea ce a dus ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale.

Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. Pandemia e o fenta pentru orice si nu baza pentru statistici privind numarul medicilor din Romania. Problema a existat si exista, din contra, se accentueaza plangaceala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.