A doua expoziție la doar 7 ani

Primăvara plastică din „Mica Vienă“, cum a fost supranumită capitala Banatului, se anunţă efervescentă, o expoziţie sui generis, semnată de un copil în vârstă de 7 ani, fiind găzduită pe criterii valorice de Casa Artelor din Timişoara.

Când trăieşti într-o casă unde frumosul este „un modus vivendi“ şi mai ai şi un tată pictor consacrat (Marian Truţulescu – prof. dr. arte vizuale la Liceul de Arte „Sabin Pautza“ din Reşiţa), creativitatea se manifestă, cu siguranţă, de timpuriu. Este şi cazul pictoriţei Maia Truţulescu, o fetiţă de numai 7 ani care se află în aceste zile la cea de-a doua expoziţie personală în oraşul de pe Bega. Speculaţiile invidioşilor însă n-au întârziat să apară, încă de la debutul ei în faţa publicului, în urmă cu doi ani, adică la vârsta de 5 ani, chiar în oraşul natal: „… nu se poate, e mâna tatălui ş.a.m.d.“ Asta, în vreme ce critica avizată în domeniu a remarcat cu totul altceva, o realitate, ce-i drept, rară, referitoare la abilităţile creative ale copiilor, o anume maturitate în exprimarea propriului univers, la care contribuie câţiva factori esenţiali, şi-anume, zestrea ereditară, familia şi un climat creativogen favorabil, educaţia şi anturajul. Este motivul pentru care cei mai mulţi specialişti care au studiat fenomenul îndeamnă părinţii să-şi încurajeze copiii să îşi exprime liber emoţiile în artă, muzică, literatură. Altfel spus, lăsaţi copiii să se joace! Talentul precoce se dezvoltă doar pe acest teren, supravegheat, desigur, îndeaproape.

Detaliu pânză

O selecţie pe criteriul valorii

După ce s-a prezentat pentru prima dată în faţa publicului, în 2015, cu prima ei expoziţie personală, Maia Truţulescu a mai luat câteva premii, a expus la Bucureşti alături de artişti plastici profesionişti, a fost publicată în albumul expoziţiei din Capitală şi, iată, în data de 2 martie, ea a fost din nou în centrul atenţiei publicului, cu o a doua expoziţie personală, „Simfonia culorilor“, organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi găzduită la Casa Artelor de Cafeneaua Culturală Klapka. Despre eveniment, Andreea Medinski, responsabil comunicare al instituţiei organizatoare, a precizat: „Această expoziţie face parte din programul evenimentelor Casei Artelor, care în 2017 are planificate nu mai puţin de 120 de manifestări: expoziţii de artă plastică, lansări de carte, concerte ş.a.m.d. Ne-am gândit că, pe lângă artiştii profesionişti, cu patalama, cu acte în regulă, ar fi interesant să avem şi un artist de mâine, iar Maia ne-a convins. Dosarul ei a fost selectat la fel cum au fost selectate şi celelalte, pe criteriul valorii“.

O critică avizată

Expoziţia de la Timişoara a fost vernisată de pictorul Petru Galiş, care, întrebat de „Cotidianul“ dacă se poate face o paralelă între ea şi „micuţa Picasso“, cum a fost supranumită Alexandra Nechita, cea care în urmă cu 20 de ani cucerea America, la vârsta de 8 ani, a răspuns îngăduitor, însă categoric: „Fetiţa aceea a fost nevoită să poarte cu ea atât timp o foarte pronunţată condiţie de şarlatanie. Un pictor de această vârstă nu poate să facă pictură nonfigurativă, abstractă, pentru că pictura abstractă este atributul unei capacităţi de sinteză remarcabilă. Abia după ce ştii să pictezi foarte concret hiper-realist, faza naturală este să te duci către pictura nonfigurativă şi abstractă. Trebuie să ştii bine să desenezi, ca mai apoi să renunţi la desen şi să ştii la ce să renunţi. Fetiţa de la acest vernisaj nici nu-şi propune să renunţe la desen, ea are o descărcare emoţională în condiţiile unor limitări pe care şi le impune, nu colorează cum îi vine. Copiii pun de obicei roşu, negru, culori pure în general. Ea amestecă culorile şi în culorile amestecate pune apoi culorile pure. Asta e greu de crezut… că se poate face întâmplător. Ai nevoie de o anumită capacitate de a selecta concretul de abstract, de pur, purul de impur, deci culoarea pură faţă de cea amestecată, şi asta nu îi vine oricui. Sper că părintele ei a avut grijă să-i pună la dispoziţie culori bune şi s-o limiteze, să n-o lase să picteze chiar cum vrea, fiindcă s-ar produce o descărcare emoţională întâmplătoare, care nu duce nicăieri. Ea trebuie să-şi aleagă ceva în urma realizării acestor lucruri. Nu va începe următoarea lucrare de la zero. A acumulat în lucrarea de dinainte experienţa pe care o selectează şi o pune în valoare în lucrarea următoare. Acest lucru se vede şi în expoziţia ei. Nu ştim dacă va ajunge o mare pictoriţă, cert e că se află pe un drum bun, că a ales să crească şi să se joace frumos! Cât priveşte speculaţiile despre mâna tatălui în tablourile fetiţei, să fim serioşi, nu cred că îşi permite să-şi fure singur căciula, să-şi înveţe de mic copilul să trişeze. Vă mai spun că nu întâmplător l-am citat în deschiderea expoziţiei pe Picasso, care spunea: «Atunci când am fost copil desenam ca un Rafael. Mi-a trebuit o viaţă întreagă să învăţ să desenez ca un copil» . Când un copil dă dovadă de atâta sobrietate, eu l-aş certa pe părinte, spunându-i: lasă copilul să se joace!“, a adăugat profesorul Galiş.

Maia Truţulescu în albumul Expoziţiei colective „Ritmuri colective”

Tehnici originale pentru pânze mari

Artistul plastic Marian Truţulescu, tatăl Maiei, a precizat că fetiţa lui i-a prezentat prima lucrare când avea numai 4 ani. Surprins, ca orice părinte, a încercat să intervină, să îi dea sfaturi, să o încurajeze, să îi explice ce e bine şi ce nu, dar mai ales de ce. Copilul însă, tot copil, nu a acceptat decât rar iniţierea şi numai când considera că indicaţiile profesorului-tată trebuie luate în considerare. Domnia sa a explicat cum a evoluat fetiţa lui în cei doi ani de la debutul în faţa publicului: „Expoziţia de faţă cuprinde 17 lucrări, unele de acum doi ani, de când avea 5 ani, altele mai noi. Pot spune că Maia a evoluat la capitolul armonia culorilor, adică foloseşte din ce în ce mai mult nuanţe, tentele colorate, şi chiar dacă la această expoziţie nu sunt prezente, are foarte multe desene pe care ea le face zilnic, când vine de la şcoală, şi cred că încet, încet gestul ei cromatic se transformă în linie şi în compoziţie de desen. Lucrările ei sunt executate pe pânză în culori acrilice, cu tot felul de materiale neconvenţionale pentru pictură clasică, tot felul de obiecte găsite prin casă, are în camera ei tot felul de lădiţe în care le adună şi le foloseşte aşa cum simte ea, mărgele, nasturi, dantelă, sfoară, flori, macrame, polistiren. Eu, ca dascăl şi ca părinte, n-am îndrăznit să-i dau sfaturi, pentru că Maia lucrează cum simte ea în momentul respectiv şi o face cu pasiune, cu dăruirea şi curiozitatea ei de copil. Neavând atelier propriu, eu lucram acasă, iar Maia m-a studiat, a văzut o serie de lucrări abstracte şi a început să îmi fure din pânze, culori, materiale, pe care le-a introdus în propriile ei lucrări. Acesta a fost momentul decisiv când ambiţia şi curiozitatea copilului şi-au spus cuvântul. Acum lucrează, mai nou, pânze care sunt mai mari decât înălţimea ei, are o tehnică specială, îşi pune pânza pe jos şi peste pânza respectivă îşi pune o scândură sau un suport pe care stă şi pictează pe deasupra. E foarte greu să lucrezi pânze aşa de mari, mai ales că sunt picturi abstracte sau semiabstracte, unele sunt figurative şi intervine cu tot felul de experimente de-ale ei, cromatice, dar are foarte multe expresivităţi plastice.

Poate tocmai de aceea este atât de apreciată de către critica de specialitate, pentru că are trăire“, a spus tatăl micuţei artiste.

Acasă şi la şcoală

Dacă la 4-5 ani Maia şi-a concentrat întreaga atenţie asupra propriului univers, creat şi re-creat al artei plastice, în prezent, ea îşi organizează echitabil timpul, preocupările ei pendulând între activităţile şcolare, sport (înot), muzică (este membru al corului de copii „Menestrelul“ din Reşiţa) şi pictură. A mărturisit însă că ar vrea să devină artist plastic. Întrebată ce o inspiră, ea a răspuns: „Peisajele. Cel mai mult îmi place să pictez peisaje, dar balerina am făcut-o pentru că am vrut să fac balet“. Cu o reverenţă, a mulţumit publicului timişorean că a venit la vernisajul ei, anunţând că următoarea expoziţie personală va avea loc, probabil, la Bucureşti, tot în cursul acestui an. Expoziţia de la Timişoara va fi deschisă publicului timp de două săptămâni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.