A fost adoptată Declarația de la București. Congresul Mondial de Studii Siriace s-a încheiat cu un eveniment de excepție

Bilanțul ultimei zile

Ultima zi a Congresului Mondial de Studii Siriace a oferit o privire de ansamblu asupra vitalității studiilor siriace și asupra comunităților și credințelor care susțin acest spațiu.

Sesiunea plenară de dimineață a fost susținută de profesorul Alberto Rigolio (Universitatea din Durham), care a urmărit evoluția uneia dintre cele mai reprezentative forme literare ale tradiției siriace, evidențiind rolul omiliei poetice în dezvoltarea teologiei, spiritualității și culturii creștine din Orient.

Pe parcursul zilei, sesiunile paralele au abordat teme variate, de la arhive și patrimoniu documentar la expresiile credinței, receptarea Bibliei în diferite spații culturale, epigrafie și istoria manuscriselor. Alte comunicări au explorat memoria comunităților siriace, tradițiile intelectuale ale creștinismului arab, circulația textelor între Orient și Occident, precum și dinamica identităților religioase și culturale în contextul lumii moderne. Cercetările dedicate tiparului arab timpuriu, patrimoniului maronit din Cipru și moștenirii siriace din India și China au ilustrat, de asemenea, extinderea geografică și diversitatea expresiilor acestei tradiții.

Un moment deosebit al zilei l-a constituit conferința plenară susținută de profesoara Françoise Briquel-Chatonnet (Centre National de la Recherche Scientifique, Paris), consacrată activității copiștilor și gravorilor siriaci, ale căror manuscrise și inscripții reprezintă astăzi una dintre cele mai importante surse pentru cunoașterea istoriei creștinismului oriental și a circulației textelor în spațiul mediteraneean și asiatic.

Protejarea patrimoniului creștin în Orientul Mijlociu

Ultimul eveniment de dinaintea festivității de închidere a avut ca temă protejarea patrimoniului creștin din Orientul Mijlociu. Evenimentul a fost organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Institutul pentru Libertate și Democrație (ILD), Institutul pentru Diplomație Culturală – ICD (Berlin, Germania), Institutul pentru Credință Bazată pe Diplomație – IFBD (SUA) și Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii (organizatorul Congresului Mondial de Studii Siriace), cu participarea Uniunii Studenților din București – ACT, a fost moderat de Cristian David, președintele ILD, recunoscut pentru implicarea sa în domeniul promovării valorilor democratice, al educației civice și al diplomației bazată pe dialog și reconciliere.

La dezbatere au participat personalități recunoscute ale vieții academice și diplomatice internaționale: Erkki Tuomioja, fost ministru al afacerilor externe al Finlandei și fondator al organizației Historians Without Borders, promotor al diplomației preventive și al construirii păcii; Brian Cox, președintele și fondatorul  Institutului pentru Credință Bazată pe Diplomație,  coordonatorul unor inițiative de pace în zone marcate de conflicte identitare (prin intermediul platformei Zoom); Mark Donfried, fondator și director al Institutului pentru Diplomație Culturală din Berlin, una dintre cele mai importante voci în domeniul diplomației culturale; prof. dr. Birgit Schäbler, de la Universitatea din Erfurt, specialist în istoria Asiei de Vest și a Orientului Mijlociu și în patrimoniul cultural al regiunii; dr. Valentin Veron Toma, cercetător al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române și vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.

Prin reunirea acestor experți de prestigiu din domeniile diplomației culturale și religioase, istoriei, antropologiei și politicilor publice, dezbaterea și-a propus să contribuie la identificarea unor noi direcții de cooperare pentru protejarea patrimoniului creștin din Orientul Mijlociu, ca parte a eforturilor internaționale de promovare a păcii, dialogului și dezvoltării durabile.

Temele abordate

Principala temă abordată, conform titlului conferinței, a constituit-o conservarea patrimoniului cultural creștin din Orientul Mijlociu, dar au fost prezentate și perspective antropologice și intergeneraționale asupra subiectului.

Conservarea patrimoniului cultural creștin

• Protejarea monumentelor istorice și a manuscriselor ca fiind esențială pentru identitatea culturală.
• Conservarea patrimoniului legată direct de securitatea umană și demnitatea comunității.
• Necesitatea unor eforturi de colaborare pentru a preveni dispariția tradițiilor străvechi.

Strategii pentru pace și reconciliere

• Transformarea paradigmelor de supremație în contracte sociale pluraliste.
• Promovarea iertării și a empatiei pentru depășirea resentimentelor istorice.
• Implicarea activă în rezolvarea problemelor, dincolo de simplele negocieri politice.

Rolul antropologiei în rezolvarea conflictelor

• Abordările antropologice trec de la o conservare obiectivată la o activare subiectivă.
• Participarea semnificativă a comunității în procesele decizionale.
• Integrarea protecției patrimoniului cultural în obiectivele de dezvoltare durabilă.

Perspective intergeneraționale asupra stabilității globale

• Accentul pus de tineri pe securitatea umană și protejarea memoriei colective.
• Recunoașterea diversității religioase ca sursă de reziliență, mai degrabă decât de conflict.
• Angajament pentru construirea de relații prin dialog și încredere instituțională.

Festivitatea de închidere. Gazda viitoarei ediții și „Declarația de la București”

La încheierea lucrărilor Congresului Mondial de Studii Siriace (ed. XIV) și a Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine (ed. XII), organizate de Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii și Academia Română sub egida Parlamentului României, cei 400 de participanți din 33 de țări și 176 de universități prestigioase în întreaga lume au adoptat „Declarația de la București” privind protecția și promovarea patrimoniului siriac și arab creștin, aflate sub amenințarea conflictelor din Orientul Mijlociu.

Declarația recunoaște rolul României și contribuția sa la dezvoltarea unei diplomații culturale active.

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu fragmentări, tensiuni identitare și pierderea unor repere culturale esențiale, Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii și-a reafirmat, prin organizarea acestor evenimente la București, misiunea de a promova cercetarea și dialogul intercultural, de a promova România drept spațiu al dialogului și reconcilierii, mediator cultural și diplomatic, stat care își valorifică poziția geografică și istorică între Orient și Occident.

În cadrul sesiunii de închidere au fost prezentate concluziile ediției din acest an și a fost anunțată gazda viitoarei ediții a Congresului Mondial de Studii Siriace și a Conferinței de Studii Arabo-Creștine în anul 2030: Tokyo.

DECLARAȚIA DE LA BUCUREȘTI
PRIVIND PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI SIRIAC ȘI CREȘTIN ARAB

adoptată în cadrul
celui de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace (Symposium Syriacum)
și al celei de-a 12-a Conferințe Internaționale de Studii Creștine Arabe

Palatul Parlamentului, București, 7 august 2026

În contextul transformărilor geopolitice din Orientul Mijlociu, al noilor oportunități de cooperare internațională și al evoluțiilor care pot facilita reluarea programelor de cercetare, conservare și restaurare, noi, participanții la cel de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace și la cea de-a 12-a Conferință Internațională de Studii Creștine Arabe, reuniți la București, adoptăm următoarea Declarație:

1. Manuscrisele, bibliotecile, mănăstirile, bisericile, picturile murale, icoanele și obiectele liturgice constituie mărturii excepționale ale unei tradiții care continuă să inspire cercetarea științifică și dialogul intercultural.
2. Protejarea patrimoniului siriac și creștin arab nu este doar o obligație față de trecut, ci și o investiție în viitorul dialogului între popoare, al păcii și al respectului reciproc.
3. Conservarea patrimoniului cultural contribuie la consolidarea rezilienței comunităților, la promovarea libertății religioase și la dezvoltarea unei culturi a păcii bazate pe respectul pentru diversitate.
4. Salutăm eforturile depuse de organizațiile internaționale, precum și de numeroase universități, biblioteci, institute de cercetare, muzee, organizații ecleziastice și asociații științifice din întreaga lume, care au inițiat și continuă să dezvolte programe de documentare, digitalizare, conservare și restaurare a patrimoniului siriac și creștin arab.

CITEȘTE ȘI:

Congresul Mondial de Studii Siriace și Conferința Internațională de Studii Arabe Creștine se încheie vineri, cu o dezbatere la care participă experți de prestigiu

5. Salutăm rolul României în promovarea cercetării privind patrimoniul creștin și recunoaștem contribuția sa la dezvoltarea unei diplomații culturale active.
6. Recunoscând responsabilitatea noastră de a sprijini documentarea, conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului siriac și creștin arab, contribuind astfel la păstrarea memoriei istorice și a diversității culturale, facem apel la comunitatea internațională să consolideze cooperarea, să acorde prioritate proiectelor comune și să promoveze cele mai bune practici pentru conservarea patrimoniului cultural în Orientul Mijlociu.
7. Subliniem că protecția patrimoniului cultural nu poate depinde exclusiv de inițiativele unui număr limitat de state sau instituții. Aceasta necesită o responsabilitate comună.
8. În consecință, adoptăm astăzi, 7 august 2026, Declarația de la București, ca expresie a angajamentului nostru comun.

Dincolo de conținutul său, spiritul acestei Declarații va rămâne alături de noi. Sperăm că aceasta va deveni unul dintre semnele durabile ale unui Congres care ne dă încrederea că domeniul nostru de studiu poate contribui și poate deveni parte a unui discurs internațional mai amplu privind diplomația culturală, promovând o mai bună înțelegere, toleranță și pace între comunități, confesiuni și religii.