A murit „mama feminismului” american. Gloria Steinem avea 92 de ani

Gloria Steinem, jurnalistă și activistă care a marcat mișcarea feministă americană, a murit la 92 de ani. A militat timp de decenii pentru drepturile reproductive, egalitatea salarială și combaterea discriminării femeilor.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
A murit „mama feminismului” american. Gloria Steinem avea 92 de ani

Sursa FOTO: Instagram / Gloria Steinem

Gloria Steinem, jurnalistă și activistă care a marcat mișcarea feministă americană, a murit la 92 de ani. A militat timp de decenii pentru drepturile reproductive, egalitatea salarială și combaterea discriminării femeilor.

Gloria Steinem, jurnalistă, scriitoare și una dintre cele mai cunoscute activiste pentru drepturile femeilor din Statele Unite, a murit la vârsta de 92 de ani. Steinem a devenit una dintre figurile centrale ale mișcării feministe americane în anii 1970 și a militat timp de decenii pentru egalitatea de drepturi și accesul la avort.

Fundația sa a anunțat pe Instagram că Gloria Steinem „a murit în pace” în locuința sa din New York, „înconjurată de mulți dintre cei care au iubit-o”, relatează BBC.

De-a lungul carierei, Steinem a fost jurnalistă, scriitoare și editor de revistă. Ea a cofondat Women’s Action Alliance, o organizație creată pentru combaterea discriminării femeilor.

A transformat problemele femeilor în subiecte de presă

Gloria Steinem s-a născut pe 25 martie 1934, în Toledo, Ohio. A avut o copilărie dificilă și nu a urmat cursurile școlare cu regularitate până la vârsta de 12 ani. La sfârșitul anilor 1950, după facultate, a plecat în India cu o bursă de cercetare. A petrecut acolo doi ani și a participat la mai multe proiecte.

Printre altele, a ajutat femeile din sate să organizeze proteste nonviolente împotriva unor politici guvernamentale. Experiența i-a trezit interesul pentru activismul la nivelul comunităților.

La începutul anilor 1960, s-a mutat la New York și a început să lucreze ca jurnalistă independentă. Unul dintre materialele care au făcut-o cunoscută a fost o investigație despre condițiile de muncă ale angajatelor Playboy Bunny. Ulterior, a devenit editorialistă la New York Magazine.

În 1972, Steinem a fondat, alături de alte jurnaliste și activiste, revista Ms. Publicația aborda teme legate de viața și drepturile femeilor, dincolo de subiectele despre gospodărie și frumusețe predominante atunci în revistele adresate acestora.

Lupta pentru dreptul la avort și egalitate

În anii 1970, Steinem a devenit una dintre cele mai vizibile voci ale campaniilor pentru drepturile reproductive ale femeilor. La 22 de ani, ea însăși făcuse un avort ilegal la Londra.

Ani mai târziu, a salutat decizia Curții Supreme din SUA din 1973 în cazul Roe v. Wade. Hotărârea a recunoscut atunci, la nivel constituțional, dreptul la avort în Statele Unite.

Aproape jumătate de secol mai târziu, Steinem a asistat și la anularea precedentului Roe v. Wade de către Curtea Supremă. Activista a susținut și legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. A militat pentru egalitatea în drepturi și salarizare între femei și bărbați și s-a opus pedepsei cu moartea și mutilării genitale feminine.

„A continuat să lucreze pentru egalitate până la final”

Fundația sa a transmis că Steinem „a continuat să lucreze pentru egalitate până la final”.

„Cel mai mare dar al Gloriei a fost capacitatea sa de a-i asculta pe ceilalți, de a-i face să simtă că sunt văzuți și auziți. Cuvintele, acțiunile și exemplul ei le-au dat oamenilor permisiunea de a fi cu adevărat ei înșiși. Gloria a trăit fidelă spiritului său independent, mereu cu curiozitate și cu un extraordinar simț al umorului”, a transmis fundația.

În ultimii ani, Gloria Steinem a continuat să scrie și să primească oameni în locuința sa pentru întâlniri numite „Talking Circles”. Fundația spune că această tradiție va continua. Casa sa urmează să rămână un loc dedicat mișcărilor pentru justiție socială.

Steinem pregătise și o nouă carte, intitulată „An Unexpected Life” („O viață neașteptată”). Fundația a descris aceste proiecte drept unele dintre darurile lăsate de activistă „cu speranța că efectele lor se vor răspândi de-a lungul generațiilor”.

CITEȘTE ȘI

Începuturile feminismului în România

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.