Moartea fostului presedinte sud-african a fost anuntata la intr-un mesaj telvizat de catre Jacob Zuma, presedintele Africii de Sud, care a spus ca ”l-am pierdut pe cel mai mare fiul al tarii noastre.” Cauzele decesului nu au fos, pentru moment, anuntate. Mandela avea 95 de ani.
Vor fi organizate funeralii nationale, iar presedintele Jacob Zuma a cerut ca acestea sa se desfasoare ”cu demnitatea si respectul” pe care Mandela le-a personificat.
”Fie ca suntem in tara sau oriunde in lume, sa reafirmam vziziunea sa asupra societatii…in care nimeni nu este exploatat sau oprimat de altii”, a spus Zuma.
’’Părintele Națiunii Curcubeului’’ s-a stins din viață. Madiba, așa cum era numit, după clanul din care provenea, a fost cel care a redat demnitatea unei întregi națiuni, conducând din închisoare, vreme de 27 de ani, mișcarea împotriva apartheidului din Africa de Sud. Plămânii și ochii săi au fost grav afectați de munca în cariera de piatră de pe Insula Robben, acolo unde a fost închis aproape trei decenii. Memoria i se deteriorase, iar simbolul Africii de Sud devenise o monedă de schimb în jocurile politice interne.
Cei care i-au fost cu adevărat aproape s-au rugat în ultima perioada doar pentru respectarea demnității sale.
’’A fost garantul tăcut al unei Africi de Sud democratice și libere. În acest sens, a fost șeful de stat informal al Africii de Sud (…) Câta vreme va trăi, sud-africanii vor răsufla ceva mai ușor și vor crede în țara lor ceva mai mult. La o zi dupa ce Mandela nu va mai fi, aceasta credință va fi zdruncinată, nu dramatic sau imediat, dar încet și poate inmperceptibil. Africa de Sud poate deveni, pur și simplu, o altă țară’’, scria The Telegraph despre Madiba, asa cum obișnuiau să-i spună conaționalii.
A fost comparat deseori cu Martin Luther King sau cu Mahatma Gandhi, dar a fost nevoit să aleagă o cale mai puțin pașnică decât a celor doi. A încurajat demonstrațiile nonviolente, dar apoi a sprijinit lupta armată împotriva guverului și a refuzat să fie eliberat din închisoare în schimbul încetării ostilităților. ’’Voi ați început violența, iar violența noastră nu este decât încercarea de a ne apăra’’, spunea Mandela, din spatele gratiilor.
Doar un om cu principii puternice putea refuza eliberarea și doar un asemenea om putea avea tăria de a încerca reconcilierea cu cei care l-au torturat. Mandela a reușit și, în 1993 primea Premiul Nobel pentru Pace, alături de presedintele sud-african Frederik de Klerk, pentru ca în 1994 să devină primul președinte de culoare al Africii de Sud. Mandela a primit nu mai puțin de 695 de distinctii pentru activitatea sa, printre care Nobelul pentru Pace și Congressional Medal of Honor.
’’Curajul nu înseamnă absența fricii, ci a-i determina pe altii să treacă dincolo de ea’’
Madima Rolihlahla s-a născut pe 18 iulie 1918 într-un mic sat al tribului Thembu, din sudul țării supuse coroanei britanice. Tatăl sau era consilier al regelui ce conducea, prin bunăvoința metropolei, tribul Thembu, iar numele Mandela l-a primit în amintirea bunicului sau. Mai târziu, un profesor englez i-a dat numele Nelson. Este supus riturilor initiatice ale tribului, iar în 1938 se înscrie la universitatea din Fort Hare, un bastion al negrilor sud-africani. Este însă nevoit să renunțe la studii, pentru că nu și-a prezentat scuze conducerii dupa o revoltă a negrilor, și alege universitatea Witswaterand, acolo unde viata sa se va schimba radical: în același an aderă la Congresul National African, partidul politic care dorea încetarea tratamentului brutal aplicat negrilor.
În 1960, CNA este scos în afara legii, iar avocatul Nelson Mandela urmează partidul și în ilegalitate. Este acuzat de mai multe ori de trădare și sabotaj, pentru ca în 1964 să fie condamnat la închisoare pe viață.
Poate că Nelson Mandela nu ar fi fost astăzi decât unul dintre sutele de militanți anonimi care s-au scarificat pentru drepturile negrilor, dacă, în 1980, conducerea din exil a CNA nu ar fi adoptat strategia de a-și axa întreaga luptă pe imaginea unui singur om-Nelson Mandela. Campania pentru eliberarea lui Mandela a început să se ducă într-o perioadă în care informația începea să circule cu repeziciune. Apogeul a fost atins în 1988, când 72.000 de oameni adunați pe Wembley au scandat ’’Free Nelson Mandela’’. Presiunea politică si a opiniei publice a dat roade și, în 1990, președintele de Klerk a readus CNA în legalitate. Mandela a fost eliberat după 27 de ani de închisoare și au început negocierile pentru tranziția către un regim multi-rasial.
’’Invață despre dușmanul tău și despre sportul lui favorit’’
În mai 1994, la cinci luni după ce a primit Nobelul pentru Pace, Mandela era ales președinte, după primul scrutin electoral la care au participat negrii sud-africani. La 76 de ani, Mandela as delegat atribuțiile administrative adjunctului sau, Thabo Mabeki, și s-a concentrat pe cea mai eficientă campanie de imagine pentru țara sa, care a inclus organizarea Campionatului Mondial de Rugby, in 1995, moment care a marcat nașterea noii națiuni sud-africane. În anii ’60, Mandela a început să învete asiduu afrikaans, limba creatorilor apartheidului. A fost criticat pentru asta de camarazii săi, însă Mandela știa că doar astfel se va purtea confrunta și va putea negocia cu albii, dupa cum știa că a citi cât mai mult despre rugby, sportul favorit al albilor sud-africani, va constitui un mare atu.
Mandela va rămâne președinte până în 1999.
În 2003, Nelson Mandela a declarat că SUA sunt ’’o amenințare la adresa pacii mondiale’’ și ca președintele George W. Bush își dorește ’’să arunce lumea în holocaust’’, acuzându-l pe liderul american că ingnora Națiunile Unite. Era anul invaziei Irakului. În 2004, NelsonMandela se retrage din viața publică.
’’Condu din spate și lasă-i pe alții să creadă că sunt în față’’
Tot mai multe voci țin să arate că Africa de Sud nu va mai fi aceeași după dispariția fizică a lui Mandela. O icoană a luptei negrilor și a reconcilierii, Mandela a rămas un gardian al respectării drepturilor și democrației în conștiința politicienilor sud-africani și dupa retragerea sa din viața publică. ’’Nu mai chemați voi. Voi ști eu când să vin’’, obișnuia să spună Mandela, același care a aplicat în timpul vieții sale principiul ’’condu din spate și lasă-i pe alții să creadă ca sunt în fața’’, învățat în timp ce păstea turmele de vite la kraal-ul mamei sale. Se poate însă ca tocmai această strategie să își arate efectele secundare nedorite, după dispariția sa.
Un simplu muritor
Când Mandela nu va mai putea să-și faca apariția, politicienii pe care i-a format lasă impresia că nu pot conduce responsabil Africa de Sud, cea mai puternică națiune a continentului negru. După retragerea politică a lui Mandela, în 1999, țara a fost condusă într-un mod jalnic de Thabo Mbeki, timp de două mandate, până în 2008. A fost președintele care a negat orice legătură între virusul HIV și SIDA, ceea ce a costat viața a milioane de sud-africani. A urmat apoi actualul președinte Jacob Zuma, un politician lipsit de viziune și de autoritate, cu rezultate catastrofale în lupta împotriva corupției, devenit creatorul unei mici elite corupte de milionari de culoare care confundă statul cu partidul Congresul Național African. Nu mai puțin, a apărut și dezgustul față de procesele interminabile și afacerile dubioase în care s-au aruncat copiii și nepoții lui Mandela. Chiar și Mandela a fost acuzat pentru lăcomia sa și pentru tolerarea corupției în timpul mandatului prezidențial, pentru a nu mai vorbi de ignoranța cu care a tratat flagelul SIDA, în ciuda faptului că unul dintre fiii săi a murit în urma acestei maladii.
Pe acest fond și-a făcut simțită prezența și firava opozitie, Alianța Democratiăa, de orientare liberală, condusă de jurnalista alba anti-apartheid Helen Zille, a obținut 24% din voturi la alegerile din 2011. Pe 22 iunie a luat nastere un nou partid politic, Sesotho, condus de o lidera a miscarii anti-apartheid si sustinut de arhiepiscopul Desmond Tutu, unul dintre figurile centrale ale campaniei ’’Free Nelson Mandela’’ si laureat al Nobelului pentru Pace in 1984. Acum, imaginea lui Nelson Mandela este folosită de toate aceste partide pentru a obține capital electoral. Rezultatul se va vedea la niciun an de la disparitia lui Mandela, la alegerile parlamentare din 2014.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.