
Sculptorul şi profesorul universitar Mircea Spătaru a murit în noaptea de 31 august la Cluj, a anunţat, joi, printr-un comunicat transmis Agerpres, Biroul de presă al Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Capitală.
„Muzeul Naţional al Literaturii Române, al cărui prieten a fost sculptorul Mircea Spătaru, prezintă condoleanţe doamnei Ana Lupaş, familiei, întregii noastre comunităţi artistice”, se menţionează în comunicatul MNLR.
Personalitate marcantă a sculpturii româneşti contemporane, Spătaru a reinventat sugestii din sculptura modernă (Rodin, Paciurea, Anghel ş.a.), creând o operă a sa, inconfundabilă prin gramatică, prin nobleţea şi eleganţa formelor.
În Bucureştiul contemporan, în puncte urbanistice cheie, monumentele publice, semnate de artist, efigiile lui Maniu, Bălcescu, De Gaulle exprimă în viziunea originală ce-i poartă marca, Spirit şi Graţie, în aşteptarea unor trecători avizaţi şi mai sensibili.
De la Ion Frunzetti şi Dan Hăulică, la Ioana Vlasiu şi Aurelia Mocanu, criticii de artă au înregistrat evoluţia decantată a operei şi profilul energic al acestei personalităţi.
Născut la Epureni, judeţul Vaslui, la 27 iulie 1937, Mircea Spătaru s-a format pentru început la Cluj, la Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu” (absolvent promoţia 1962, profesor Kos Andras).
Descoperit şi sprijinit de marele istoric de artă şi estetician Giulio Carlo Argan, Spătaru şi-a perfecţionat studiile la Roma (1964), fiind apoi cooptat între cadrele didactice ale institutului clujean de belle arte.
Stabilit la Bucureşti în 1987, devine în 1990 rector al reînnoitei Academii de Artă (transformată în 1997 în Universitate) a cărei conducere o va asigura cu vie inteligenţă şi cu har, cu o energie imbatabilă, până în 2004.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.