Actorul George Alexandru a încetat din viață la Spitalul Fundeni, după o grea suferință.
Actorul a decedat vineri, 1 ianuarie, la ora 23,30, din cauza unor complicații severe ale unei infecții abdominale grave, a precizat Institutul Clinic Fundeni într-un comunicat transmis sâmbătă seară. Decesul actorului nu a survenit în timpul vreunei operaţii, potrivit managerului spitalului.
George Alexandru avea doar 58 de ani. Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus la Teatrul Nottara.
Artistul a lăsat în urma sa un palmares impresionant.
George Alexandru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, specializarea actorie, iar în primul an i-a avut profesori pe Amza Pellea şi Dan Micu. În următorii ani de studenţie a lucrat sub îndrumarea lui Gelu Colceag şi Ion Cojar.
Debutul său pe o scenă profesionistă bucureșteană s-a petrecut în 1982, la Teatrul Foarte Mic, în montarea lui Cristian Hadji-Culea, Nu pot să dorm, de Ion Brad.
La Teatrul Nottara George Alexandru a urcat pe scenă în 1985, când era încă student. A apărut în spectacolele semnate de Ion Cojar și Alexandru Dabija (Olelie; Vânătorii, de Fănuş Neagu, respectiv Scapino, de J.B.P. Molière).
La Studioul Casandra al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, a apărut în numeroase producții, printre care: Mioriţa, de Valeriu Anania, regia: Mihai Mălaimare (1986); Opera de trei parale, de Bertolt Brecht, regia: Ion Cojar (1986); D’ale Carnavalului, de I.L. Caragiale, regia: Dana Dima (1986); Peer Gynt, de Henrik Ibsen, regia: Ştefan Iordănescu (1985); Rosenkrantz şi Guildenstern, de Tom Stoppard, regia: Radu Băieşu (1985).
Timp de doi ani a fost în trupa Teatrului de Stat V.I. Popa din Bârlad, unde a lucrat la două spectacole semnate de Cristian Nacu (1987): Intrigă şi iubire, de Friedrich Schiller și Rămâne pe joi, de Eugenia Busuioceanu, precum și Fluturi de noapte, de Dinu Grigorescu, regia: Bogdan Ulmu (1986).
La Teatrul Nottara a fost prezent pe afiș, practic neîntrerupt, din anul 1987.
Iată câteva dintre spectacolele Teatrului Nottara, în care a putut fi admirat de-a lungul anilor: True West, de Sam Shepard, regia: Alexandru Mâzgăreanu (2010); Jocul dragostei şi al morţii, de Romain Rolland, regia: Lucian Giurchescu (2004); Capul de răţoi, de George Ciprian, regia: Răzvan Dincă (2004); Romeo şi Jeannette, de Jean Anouilh, regia: Claudiu Goga (2002); Titanic Vals, de Tudor Muşatescu, regia: Dinu Cernescu (2002); Vino la pod, iubita mea! de Gabor Kiszely, regia: Alexandru Repan (2001); O noapte furtunoasă, de I.L.Caragiale, regia: Dan Micu (1996); Thomas Becket, de Jean Anouilh, regia: Alexandru Repan (1995); Revizorul, de N. Gogol, regia: Mircea Cornişteanu (1995); Avarul, de J.B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu (1994); Puricele, de Georges Feydeau, regia: Horaţiu Mălăele (1993); Un regat pentru un asasin, de Peter Karvas, regia: Tudor Mărăscu (1991); Păgubaşii, de Miron Radu Paraschivescu, regia: Gelu Colceag (1990); Cuibul, de Tudor Popescu, regia: Dominic Dembinski (1989); Burghezul Gentilom, de J.B.P. Molière, regia: Alexandru Dabija (1989); Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia: Dominic Dembinski (1988); Propilee & Orhidee, S.A. de Dimos Rendis, regia: Mircea Marin (1987).
În film a început să joace încă din 1978, când regizorul Dinu Cocea i-a propus să intre în distribuția lung-metrajului artistic Ecaterina Teodoroiu. Iată lista producţiilor cinematografice în care s-a dovedit un valoros actor de film: Casanova, identitate feminină, regia: Marius Barna (2009), Supraviețuitorul, regia: Sergiu Nicolaescu (2008), Nunta mută, regia: Horațiu Mălăele (2008), Cu un pas înainte, regia: Alexandru Maftei, Virgil Nicolaescu, Ana Mărgineanu, Luis Santa Maria, Jesús del Cerro, Alexandru Berceanu, serial de televiziune (2007), Happy End, regia: Radu Potcoavă (2006), La Urgență, regia: Andrei Zincă, serial de televiziune (2006), Băieți buni, regia: Andrei Boncea, serial de televiziune, producător Media Pro Pictures (2005), Un espresso, regia: Marian Sîrbu (2005), Milionari de weekend, regia: Cătălin Saizescu (2004), Sindromul Timișoara – Manipularea, regia: Marius Barna (2004), Dulcea saună a morții, regia: Andrei Blaier (2003), În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, regia: Sinișa Dragin (2001), Triunghiul morții, regia: Sergiu Nicolaescu (1999), Faimosul paparazzo, regia: Nicolae Mărgineanu (1999), Omul zilei, regia: Dan Pița (1997), Punctul zero, regia: Sergiu Nicolaescu (1996), Asfalt Tango, regia: Nae Caranfil (1995), Huntress: Spirit of the Night, regia: Mark S. Manos (1995), Începutul adevărului (Oglinda), regia: Sergiu Nicolaescu (1994), È pericoloso sporgersi, regia: Nae Caranfil (1994), Chira Chiralina, regia: Gyula Maar (1993), Vulpe – vânător, regia: Stere Gulea (1993), Polul Sud, regia: Radu Nicoară (1993), Cum vă place?, regia: Olimpia Arghir, film de televiziune (1992), Înnebunesc și-mi pare rău, regia: Ion Gostin (1992), Balanța, regia: Lucian Pintilie (1992), Rămânerea, regia: Laurențiu Damian (1992), Cezara, regia: George Busecan (1991), Drumul câinilor, regia: Laurențiu Damian (1991), …Escu, regia: Constantin Dicu și Robert Cișmigiu, film de televiziune (1990), Coroana de foc, regia: Sergiu Nicolaescu (1990), Cenușa păsării din vis, regia: Dorin Mircea Doroftei (1989), Mircea, regia: Sergiu Nicolaescu (1989), Rezervă la start, regia: Mihai Diaconescu (1988), Drumeț în calea lupilor, regia: Constantin Vaeni (1988), François Villon – Poetul vagabond, regia: Sergiu Nicolaescu (1987), Figuranții, regia: Malvina Urșianu (1987), Noi, cei din linia întâi, regia: Sergiu Nicolaescu (1986), Masca de argint, regia: Gheorghe Vitanidis (1985), Dreptate în lanțuri, regia: Dan Pița (1983), Ultima noapte de dragoste, regia: Sergiu Nicolaescu (1980).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.