Afacerea Romexpo naște tot mai multe suspiciuni

Înțelegerea dintre Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț și Industrie a României, și omul de afaceri Iulian Dascălu, pentru construcția a 14 blocuri turn pe cele 46 de hectare de la Romexpo și legea votată de către Parlament care stipulează transferul cu titlu gratuit al terenului din nordul Capitalei din proprietatea statului de la RAAPPS, proprietarul Romexpo, la Camera de Comerț, eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav, atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părţile interesate, consideră membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR). Aceștia spun că dezabprobă ”decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafaţa de 46 hectare din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entităţi private”. ”Lipsa de fundament economic, de transparenţă procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă conferă acestei decizii un caracter îndoielnic şi ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului. În plus, CDR consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părţile interesate”, se arată într-un comunicat al CDR. Reprezentanții CDR spun că transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este “profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone” şi transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României este o iniţiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect care prevede transmiterea cu titlu gratuit Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii, incluzând terenul de la complexul expoziţional Romexpo. S-au înregistrat 178 voturi ”pentru”, 45 ”împotrivă” şi 13 abţineri. Proiectul de lege, iniţiat de parlamentari de la PMP şi PSD, modifică în acest sens Legea camerelor de comerţ din România.

În replică, reprezentanții CCIR spun că terenul în discuție, pe care este amplasat Complexul Expozițional Romexpo, nu este unul viran și nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestând până în anul 2053 dreptul de folosință al Camerei de Comerț și Industrie a Românei. În acest context, precizează cei de la CCIR, singura instituție care a efectuat demersuri pentru reglementarea situației juridice a terenului prin raportare la demersul investițional a fost, începând cu anul 2015 și până în prezent, în mod exclusiv CCIR, perioadă în care mediul concurențial la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investițional, ori cel care intenționează să creeze confuzie în rândul opiniei publice.

În opinia CCIR, fundamentele economice și nu numai ale proiectului sunt suficient detaliate, explicitate și, de altfel, mediatizate prin publicarea, la sfârșitul săptămânii trecute a site-ului dedicat proiectului – proiectpentruromania.ro. Astfel, așa cum s-a mai precizat, aducerea la bugetul de stat și a celui local a 545 de mil. de euro, cel puțin pentru perioada de construcție a proiectului, reprezintă, suntem convinși, un fundament economic solid și, în nici un caz, o lipsă a acestuia. ”În lipsa proiectului investițional menit să genereze cel puțin 32.000 de noi locuri de muncă, alternativa este cea oferită de prezent, până cel puțin până în anul 2053, când, evident, dreptul de folosință al CCIR poate fi prelungit. Cel puțin începând cu anul 2015, CCIR își dorește mai mult decât simpla folosință a terenului în forma ei actuală și anume își dorește să construiască și, implicit, să dezvolte zona prin proiectul propus. Beneficiile, așa cum arătăm, sunt pentru comunitate și pentru dezvoltarea acesteia, cifra investiției de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevantă în peisajul investițional actual. Proiectele – de lege și cel investițional, nu pot fi discriminatorii pentru alți investitori în condițiile în care, pentru cei cu adevărat interesați, pe de o parte, dreptului de folosință al CCIR asupra terenului le atestă și întărește convingerea că aceasta este îndreptățită să primească cu titlu gratuit terenul pentru dezvoltarea zonei și, pe altă parte, investitorii serioși cred cu tărie în beneficiile aduse de concurența onestă și deschisă, în condițiile în care în zona în discuție aceasta este diversificată prin prezența activă a multora dintre ei”, afirmă cei de la CCIR.

Ceea ce se ascunde sau nu se comentează, adaugă reprezentanții Camerei de Comerț, este faptul că terenul, într-adevăr, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, însă fără posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci până în 2069 inclusiv. ”Care este diferența față de situația actuală a terenului, pentru care CCIR are garantat dreptul de folosință până în 2053, însă nu are dreptul de a construi, dat fiind atributele restrânse ale folosinței care nu-i permit edificarea ? Una singură, aceea care conferă posibilitatea CCIR de a se implica și implementa proiectul investițional, deci de a construi. Poate altcineva, un investitor serios, să construiască în locul CCIR, în condițiile arătate, cu dreptul de folosință al terenului pe numele acesteia ? Iată de ce, CCIR este singura entitate care poate dezvolta Centrul Expozițional Romexpo și, implicit terenul aferent. Singurul care s-a alăturat CCIR pentru a realiza împreună un proiect pentru București și pentru România pe terenul în discuție a fost cel care prezintă azi, în mod serios, opiniei publice proiectul de investiție de 2,87 miliarde de euro”, mai spun cei de la CCIR.

Recent, grupul NEPI Rockcastle din Africa de Sud, cel mai mare investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi comerciale din Europa Centrală şi de Est, și-a exprimat interesul de a oferi un preț statului român pentru terenul de la Romexpo sau pentru drepturile pentru dezvoltare imobiliară, fără să fie nevoie ca acesta să fie transferat gratuit către o entitate privată, în considerarea dezvoltării unui proiect comercial. Compania dorește să participe la o licitație publică de selecție a investitorului pentru dezvoltarea proiectului. Reacția sud-africanilor vine la o zi după ce Camera Deputaților a adoptat actul normativ care permite Camerei de Comerț și Industrie a României, condusă de Mihai Draban, să se asocieze cu compania Iulius, controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, și să construiască 14 turnuri pe terenul de 42 de hectare de la Romexpo în nordul Capitalei. Afacerea se ridică la aproape 3 miliarde de euro. Legea, inițiată de PMP, prevede tramsiterea din proprietatea statului, cu titlu gratuit, Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii. Terenul de la Romexpo este doar unul dintre ele.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.