Afacerile colaborative, de la servicii de car sharing, de tip Uber sau TaxiFy, până la cele de cazare, precum Airbnb, se vor înmulți anul viitor, apărând inclusiv inițiative românești, arată o analiză a agenției de marketing Perceptum. Accesul rapid, organizarea eficientă și convenabilă, precum și utilizarea resurselor existente constituie principalele avantaje ale afacerilor din economia participativă în comparație cu serviciile tradiționale.
Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj al acestor afaceri, în România, este lipsa de încredere a populației în tranzacțiile pe internet. În România, compania americană Uber are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană. Taxify este o aplicație de ridesharing dezvoltată în Estonia, asemănătoare cu mai cunoscutul serviciu Uber. Airbnb este companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria, oriunde în lume, camere, apartamente sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri de 600.000 de listări în mai mult de 190 de țări, inclusiv în țara noastră.
Conform Perceptum, pe lângă organizarea mai convenabilă a acestor servicii, consumatorii apreciază și faptul că platformele sau afacerile colaborative sunt fie mai ieftine, fie gratuite. ”Un alt avantaj este posibilitatea de a face schimb de produse sau servicii, în locul achitării unei sume de bani. De asemenea, faptul că aceste platforme oferă servicii noi sau diferite de ceea ce există pe piață este un beneficiu important. În România, unde traficul sufocă deja marile orașe, iar calitatea unor servicii precum cele de transport lasă mult de dorit, afacerile de tip car sharing, de pildă, pot îmbunătăți semnificativ mobilitatea urbană”, consideră Raluca Ghilea, general manager al Perceptum. În ceea ce privește dezavantajele platformelor colaborative, pe lângă lipsa de încredere în tranzacțiile online, necunoașterea persoanei sau a entității responsabile în cazul producerii unui eveniment nedorit sau a unei probleme reprezintă un mare neajuns.
De asemenea, lipsa de încredere în furnizor sau vânzător, precum și faptul că serviciile sau produsele nu îndeplinesc așteptările sunt printre principalele piedici. Nu în ultimul rând, informațiile reduse cu privire la serviciul pus la dispoziție ridică dificultăți suplimentare în accesarea acestor platforme.
”Problemele întâmpinate recent de Uber și Taxify în București determină, în final, maturizarea pieței și dezvoltarea ofertei. Pe de altă parte, autoritățile și reglementatorii trebuie să înțeleagă că o competiție transparentă și corectă aduce beneficii comunității și dezvoltă spiritul antreprenorial. Unul dintre atuurile platformelor colaborative este că furnizorul serviciului poate fi și beneficiar.
De asemenea, utilizarea unor resurse existente, dar nefolosite, deblochează active prețioase pentru cei care vor să-și optimizeze finanțele personale”, mai arată Raluca Ghilea. Conform unor reglementări ale Executivului bucureștean, toate companiile de taxi vor fi obligate să aibă dipecerat şi aplicaţie de comandă proprii, ceea ce însemnă eliminarea unor servicii de tip agregator, cum sunt Clever si Star Taxi. Uber si Taxify ar putea avea şi ele probleme, dacă nu se înregistrează drept companii de taxi şi nu-şi fac dispecerate.
Potrivit unui Eurobarometru realizat la comanda Comisiei Europene, 52% din români nu aveau cunoștință, în 2016, de platformele colaborative, față de o medie europeană de 46%. De asemenea, 26% auziseră de acest tip de servicii, însă nu le-au utilizat niciodată. Doar patru din 100 de români folosesc regulat o astfel de platformă, la același nivel cu media europeană.
Platformele colaborative sunt aplicații bazate pe internet, care facilitează tranzacțiile între persoanele care oferă și utilizează un anumit serviciu. Ele fac parte din economia participativă și formează baza afacerilor colaborative, care aduc oportunități de angajare și de antreprenoriat concomitent cu beneficii de consum pentru participanți.
Este ceva normal că Uber și alții să se ridice atunci când taximetriștii sunt trei sferturi din ei ciori care conduc epave, fumează că porcii în mașină cu geamul închis și pun manele de jale la nivelul maxim posibil. Negociază cursele ca niste porci, deși există aparate de taxat, refuza cursele care nu le convin lor, și îți vorbesc de parcă ar fi niste zeități nu funcționari publici. Că sa nu mai vorbim că Uber și Taxify și ceilalți plătesc toate taxele la zi. Firmele de taxi sunt pe pierdere de când se înființează și sunt campioni la evaziune fiscală. Taximetriștii au majoritatea un cazier cât o rolă de hârtie de fax, sunt nesimțiți și nu au bun simț. De când am mers prima data cu Uber nu vreau sa mai aud de Taxi.
Asta e articol de publicitate mascata pentru TFL-isti?