Pentru a susține investiții colosale în infrastructură, giganți IT precum Oracle recurg la concedieri masive, inclusiv în România, sacrificând zeci de mii de locuri de muncă pentru a-și finanța noile centre de date.
Paradoxul AI. Promisiuni de abundență, realitate inflaționistă
Liderii din Silicon Valley, precum Sam Altman (OpenAI) sau Elon Musk, susțin de mult timp că inteligența artificială va avea un efect profund deflaționist, generând o eficiență care va reduce prețurile la nivel global. Cu toate acestea, efectele actuale resimțite în economie sunt diametral opuse. Construirea infrastructurii pentru AI necesită sume astronomice, cheltuielile fiind estimate de Goldman Sachs la 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial.
Acest volum uriaș de investiții a creat o dilemă majoră pentru Rezerva Federală a SUA (Fed). Deși adoptarea AI în rândul companiilor este încă limitată (doar 17%-20% dintre firmele americane o folosesc în prezent), costurile uriașe de implementare se resimt deja în inflație, mult înainte ca acele câștiguri de productivitate promise să devină realitate.
Explozia prețurilor la energie și componente
Presiunile inflaționiste provocate de goana după inteligența artificială sunt vizibile în special în sectorul energetic și pe lanțurile de aprovizionare tehnologică, conform CNBC.com.
- Facturi mai mari la energie – Construirea centrelor de date necesare pentru AI consumă cantități uriașe de electricitate. Acest lucru a contribuit la o creștere cu 10% a prețurilor la energia electrică pentru gospodăriile americane în ultimii doi ani.
- Criza cipurilor și a programelor – Companiile AI cumpără hardware în cantități industriale, iar oferta nu ține pasul cu cererea. JPMorgan Chase estimează că prețul memoriilor DRAM va fi cu 400% mai mare la sfârșitul acestui an, în timp ce prețurile software-ului au crescut deja cu 22,4% din iulie 2024.
Prețul uman. Concedieri masive pentru a finanța centrele de date
Efortul financiar de a ține pasul cu revoluția AI vine însă cu un preț uman uriaș. Pe măsură ce marile companii se împrumută masiv pentru a construi centre de date și a achiziționa cipuri scumpe, ele sunt forțate să facă economii tăind direct din bugetele salariale. Un exemplu clar al acestui compromis este Oracle, care pregătește în această lună o nouă rundă de concedieri masive, vizând reducerea cheltuielilor până la 1 septembrie.
Gigantul american, care deține o prezență importantă pe piața din țara noastră, a redus deja efectivul global cu 21.000 de salariați (reprezentând 13% din forța de muncă) până la sfârșitul lunii mai. Unda de șoc a lovit direct și filiala locală: în luna iunie, Oracle a renunțat la 500 de angajați dintre cei 4.000 pe care îi avea în România.
Aceste măsuri drastice subliniază presiunea imensă sub care operează companiile IT. În ultimul an fiscal, Oracle a cheltuit 55,7 miliarde de dolari pe infrastructură, strângând d1atorii uriașe. Pentru a echilibra balanța și a satisface pretențiile de profitabilitate de pe Wall Street, chiar și companiile care beneficiază din plin de boom-ul AI ajung să sacrifice forța de muncă, dovedind că, pe termen scurt, noua revoluție tehnologică scumpește viața și destabilizează piața muncii.
1. Un centru AI consumǎ energie cât o țarǎ precum Cehia sau Moldova.
2. AI va prelua în câțiva ani activitǎțile profesorilor, medicilor, inginerilor, economiștilor, juriștilor, care în proporție de 90% vor fi dați afarǎ.
3. AI este deja antrenat sǎ atace sisteme informatice, și începe sǎ o facǎ destul de bine. Acesta este terorism, și mai grav decât cel care dezvoltǎ arme biologice.
4. Dependența civilizației de AI devine omniprezentǎ iar sistemele pot controla autonom producția și distribuția de energie, lanțurile de producție, aprovizionare și transport etc.
Rezultatul este ușor de anticipat: un dezastru global, care va distruge întreaga civilizație.
De ce-ar TREBUI ca ceva, orice, al altuia, să ne ajute pe noi, ceilalți, din prima și fără vreo despăgubire/contraprestație?