În anul 2016, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2.944,6 lei lunar pe gospodărie şi de 1.112,2 lei pe persoană, în creştere cu 9,6%, respectiv cu 10,0% faţă de anul 2015, se arată într-un raport al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la coordonatele nivelului de trai în România.
Conform Statisticii, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei este absolvent de învăţământ superior, au fost de 3,0 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,8 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar.
Economie de subzistență în mediul rural
Principala sursă de formare a veniturilor totale au reprezentat-o, atât în anul 2016, cât şi în anul anterior, veniturile băneşti (89,4%, în creştere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul 2015). În anul 2016, ponderea veniturilor în natură a înregistrat 10,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior, pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,3%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale, faţă de anul anterior). Acestea din urmă sunt produse alimentare şi nealimentare de provenienţă agricolă, care intră în consumul gospodăriei din producţie proprie, din stoc, precum şi din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane. În modelul economic al gospodăriei din România, consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor primite de la familia lărgită (părinţi, fraţi, copii) constituie una dintre modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care se confruntă cu dificultăţi financiare induse de pierderea veniturilor băneşti sau de diminuarea puterii de cumpărare a acestora, iar acoperirea nevoilor proprii de consum alimentar şi susţinerea altor membri ai familiei reprezintă principalul obiectiv al producţiei agricole realizate de gospodării. Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată şi de ponderea relativ scăzută a veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat, pe ansamblul gospodăriilor, numai 2,8% din veniturile totale, în uşoară creştere însă faţă de anul anterior (cu 0,3 puncte procentuale).
Contribuţie scăzută a salariilor la formarea veniturilor
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (58,7%), în creştere faţă de anul 2015, cu 3,0 puncte procentuale. Totuşi, contribuţia lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piaţă dezvoltate. Această situaţie este legată de numărul relativ mic de salariaţi din componenţa gospodăriilor (0,8 salariaţi/gospodărie).
O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor, aproximativ la fel, atât în anul 2016, cât şi în anul precedent, o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (22,6%, respectiv 23,9%). De menţionat că veniturile din agricultură (vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări, prestarea unor munci agricole şi încasări de la societăţi şi asociaţii agricole), veniturile din activităţi independente (comerţ, prestări de servicii, practicarea unor meserii şi profesii liberale) şi cele din proprietate (dobânzi, dividende, chirii, arendă) au o pondere scăzută în veniturile totale ale gospodăriilor (5,4%, în uşoară scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2015).
Condiții de calculare a veniturilor
Nivelul şi structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate şi de tipul de activitate pe care acestea o desfăşoară. Şi, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziţia pe care membrii săi activi o deţin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfăşurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activităţi neagricole independente. Aceasta determină diferenţe sensibile între veniturile categoriilor de gospodării analizate. Astfel, dacă se au în vedere veniturile medii ale gospodăriilor grupate după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se poate constata că cele mai mari venituri (4.051,1 lei lunar) le-au realizat gospodăriile de salariaţi (cu 37,6% mai mari decât cele medii pe ansamblul gospodăriilor), iar cele mai mici (1.915,3 lei lunar) – gospodăriile de şomeri (cu 35,0% mai mici decât cele medii). Raportul dintre veniturile medii ale celor două categorii de gospodării a fost de 2,3:1.
Capul gospodăriei, principalul aducător de venituri
Contribuţia diferitelor surse la formarea veniturilor gospodăriilor este determinată de statutul ocupaţional al persoanelor care compun gospodăriile, în principal de statutul capului gospodăriei, care se identifică, în cele mai multe cazuri, cu principalul aducător de venituri. Astfel, în cazul gospodăriilor de salariaţi, principala formă de venit o reprezintă veniturile salariale (86,7% din veniturile totale), la gospodăriile de pensionari – veniturile din prestaţii sociale (59,5%), la gospodăriile de lucrători pe cont propriu – veniturile din activităţi neagricole independente (45,6%), iar în cazul gospodăriilor de agricultori – veniturile din agricultură (34,7%) şi contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (32,4%).
La formarea veniturilor gospodăriilor de şomeri, veniturile caracteristice statutului capului gospodăriei – veniturile din prestaţii sociale – nu ocupă locul principal: veniturile gospodăriilor de şomeri provin din prestaţii sociale în proporţie de 20,8%, din salarii în proporţie de 44,2% şi din resurse proprii în proporţie de 11,1%.
Absolvenții de facultăți, plătiți mai bine decât cei cu carte puțină
În anul 2016, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei este absolvent de învăţământ superior au fost de 3,0 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,8 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar. Se pot remarca diferenţa mare dintre nivelul veniturilor salariale realizate de cele trei categorii de gospodării şi diferenţa dintre nivelul veniturilor din proprietate (arendă, chirii, dividende, dobânzi) realizate de gospodăriile încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior, comparativ cu gospodăriile din celelalte două categorii. Influenţa pe care mărimea gospodăriei şi, mai ales, numărul de persoane întreţinute o au asupra veniturilor pe persoană este evidenţiată de analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul persoanelor din gospodărie şi a veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul copiilor. Veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodării de diferite dimensiuni scad pe măsură ce numărul de persoane creşte. Veniturile gospodăriilor formate din două persoane s-au ridicat, în anul 2016, la 97,4% din nivelul veniturilor gospodăriilor formate din persoane singure, cele din gospodăriile formate din trei persoane – la 93,4%, cele din gospodăriile formate din patru persoane – la 73,5%, cele din gospodăriile care cuprind cinci persoane – la 57,7%, iar cele din gospodăriile cu şase şi mai mulţi membri – la 46,1%.
Copiii, principalii consumatori de venituri
În anul 2016, veniturile medii pe o persoană din gospodăriile cu copii sub 18 ani în întreţinere au fost cu 21,2% mai mici decât cele înregistrate în gospodăriile fără copii (cu 23,0% în anul 2015). Veniturile pe persoană din gospodăriile cu un copil au reprezentat 95,3% din veniturile gospodăriilor fără copii, iar cele din gospodăriile cu doi copii – 74,4%. Pe măsură ce numărul de copii din gospodărie creşte, decalajul faţă de gospodăriile fără copii se adânceşte. Astfel, veniturile gospodăriilor cu trei sau patru şi mai mulţi copii înseamnă pentru gospodărie un venit egal în medie cu 42,4%, respectiv 34,7% din veniturile gospodăriilor fără copii. Diferenţe de nivel şi structură între veniturile gospodăriilor există şi în cazul grupării gospodăriilor după vârsta capului gospodăriei. Atât în anul 2016, cât şi în anul precedent, nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale medii lunare s-a regăsit la gospodăriile încadrate în grupa de vârstă 35-49 ani (3.283,5 lei în anul 2015 şi 3.619,9 lei în anul 2016), iar cel mai scăzut la cele de 15-24 ani (2.094,9 lei în 2015 şi 2.314,3 lei în 2016) şi 65 ani şi peste (1.910,1 lei în 2015 şi 2.013,7 lei în 2016).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.