Cancelarul Austriei a primit un bobârnac

Update Partidul Libertăţii din Austria (FPO), de extremă dreapta, a câştigat alegerile europene, au arătat duminică rezultatele preliminare, conform DPA.

FPO primit 25,5% din voturi, devansând Partidul Popular Austriac (OVP, conservator) al cancelarului Karl Nehammer, care a avut 24,7%, şi Partidul Social Democrat din Austria (SPO), cu 23,3%.

Cel mai afectat partid în aceste alegeri a fost OVP, care este în scădere cu aproape zece puncte procentuale faţă de alegerile europene din 2019, conform EFE.

Este pentru prima dată când populiştii de dreapta ajung pe primul loc la un scrutin naţional în Austria.

În timpul campaniei electorale, partidul şi-a subliniat adesea poziţia eurosceptică sub sloganul „Opriţi nebunia UE” şi a portretizat UE ca o forţă războinică în conflictul din Ucraina.

Parlamentul European creditează duminică seară grupul Partidului Popular European (PPE) cu 189 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecând de la estimări din 22 de ţări.

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar Renew Europe 80 de locuri, conform noii proiecţii.

Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură „marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 395 de locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 72 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe estimări din 22 de ţări.

Update Partidul ultraconservator al premierului Giorgia Meloni, Fraţii Italiei, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din acest weekend, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, confirmându-şi statutul de cel mai popular partid din Italia, relatează Reuters.

Exit-poll-ul pentru televiziunea de stat RAI arată că Fraţii Italiei a obţinut între 26-30% din voturi, pe locul al doilea situându-se Partidul Democrat (PD), de opoziţie, de orientare centru-stânga, cu 21-25% din voturi.

Celălalt principal partid de opoziţie, Mişcarea 5 Stele, este cotat cu 10-14% din voturi, în timp ce Forza Italia, fondată de defunctul Silvio Berlusconi, s-a situat pe locul patru cu 8,5-10,5%, părând să îşi învingă vechiul aliat, Liga, de extremă dreapta, care a obţinut 8-10%.

Update Dreapta spaniolă a câştigat alegerile europene de duminică, devansând Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez, într-un scrutin marcat de o ascensiune a extremei drepte, relatează AFP.

Conform rezultatelor oficiale, Partidul Popular (PP), principala formaţiune spaniolă de opoziţie, a câştigat aproximativ 34% din voturi şi 22 de locuri în Parlamentul European, faţă de aproximativ 30% din voturi şi 20 de locuri pentru socialişti.

În 2019, ultimele alegeri europene au fost câştigate cu o marjă largă de socialişti (21 de locuri), înaintea PP (13 locuri).

Extrema dreaptă Vox şi-a îmbunătăţit scorul din 2019, câştigând şase locuri, faţă de patru în urmă cu cinci ani, şi 9,62% din voturi faţă de 6,21%.

Surpriza acestor alegeri, ‘Petrecerea s-a încheiat’ (‘Se acabo la fiesta’), un nou partid clasificat ca extremă dreaptă şi fondat de un YouTuber controversat, a totalizat aproximativ 4,5% din voturi şi va intra în Parlamentul European cu trei deputaţi.

Update Mişcarea populistă de opoziţie ANO, condusă de fostul premier Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia cu 26,2% din voturi, urmată de alianţa guvernamentală SPOLU cu 22,3%, a informat duminică Biroul de Statistică de la Praga.

Alte cinci partide, printre care partidul ultranaţionalist SPD (Libertate şi democraţie directă), au obţinut locuri în Parlamentul European, unde Partidul Comunist şi-a mărit şi el numărul de locuri, transmite EFE.

Ţara central-europeană, care a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2004 şi care a ales 21 de reprezentanţi în Parlamentul European, a înregistrat o prezenţă la vot de 36,6% la aceste alegeri, faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani.

Update: Șoc în Franța: Macron dizolvă Adunarea Națională

Update: Partidul populist de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat duminică alegerile generale din Bulgaria, al şaselea scrutin parlamentar anticipat din ultimii trei ani în această ţară balcanică, cu între 26,2% şi 28,1% din voturi, înaintea coaliţiei proeuropene şi reformiste PP-BD, cu aproape 16%, indică primul exit poll, citat de EFE.

Pentru locul al treilea luptă cot la cot partidul prorus şi ultranaţionalist „Renaşterea” şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care reprezintă minoritatea turcă a ţării. Ambele formaţiuni sunt creditate cu între 12% şi 15% fiecare, potrivit sondajelor publicate de trei institute diferite.

GERB, avându-l în frunte pe fostul premier Boiko Borisov şi susţinut de DPS, condus de controversatul om de afaceri Delyan Peevski, acuzat de corupţie, a format până în martie o coaliţie cu PP-BD, care a inclus un sistem de rotaţie a posturilor între cele două partide.

Cu toate acestea, pactul a fost rupt între aceşti parteneri inegali din cauza lipsei de înţelegere privind lupta împotriva corupţiei şi reformele sistemului judiciar.

Bulgaria se confruntă cu o criză politică fără precedent din 2021, cu 12 încercări eşuate de a forma un guvern, iar dacă rezultatele de duminică se confirmă, totul indică că vor avea loc din nou alegeri legislative la sfârşitul verii, al şaptelea scrutin în ceva mai mult de trei ani.

Rezultatul alegerilor europene a fost foarte asemănător în Bulgaria, potrivit sondajelor, notează EFE.

„Atât timp cât Peevski şi Borisov sunt în poziţia de a lua decizii, nu vor exista conversaţii cu ei. Am văzut deja că avem viziuni diferite pentru Bulgaria şi vom continua să luptăm pentru viziunea noastră”, a declarat duminică fostul premier Kiril Petkov, de la PP-DB, după ce a votat la Sofia.

Update: În cel mai mic membru al Uniunii Europene, Malta, Partidul Laburist, aflat la guvernare, a suferit pierderi semnificative la alegerile europene de duminică, potrivit unor prime rezultate parţiale, informează dpa.

În pofida acestor rezultate, premierul maltez Robert Abela a vorbit duminică despre o victorie „solidă” în capitala Valletta. Insulei mediteraneene cu circa 500.000 de locuitori îi sunt atribuite şase mandate în Parlamentul European.

Potrivit previziunilor din timpul după-amiezii, trei din aceste mandate vor reveni laburiştilor. Opoziţia conservatoare, Partidul Naţionalist, se poate aştepta la două sau trei mandate.

Actuala preşedintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, din partea Partidului Naţionalist, şi-a asigurat un loc în noul Parlament European.

Campania electorală a Partidului Laburist a fost marcată de un scandal de corupţie în care a fost implicat fostul premier maltez Joseph Muscat.

Update: Românii din Bruxelles au ieşit duminică în număr mare să voteze la alegerile europarlamentare, profitând de faptul că s-au organizat mai multe secţii de votare decât în 2019, şi au spus că votează pentru viitorul copiilor lor, chiar dacă nu toţi au fost mulţumiţi de campania pentru alegerile europene din România.

La Autoworld Bruxelles, Parc du Cinquantenaire 11, s-au organizat nu mai puţin de trei secţii de votare pentru românii din Bruxelles, la care până la ora locală 13:00 veniseră să voteze circa 500 de oameni.

Însă votarea a început de la prima oră a dimineţii, după cum ne-a declarat preşedinta secţiei de votare nr. 41, Annelice Şerban.

„Ne bucurăm să vedem că am avut chiar la ora 07:00 un prim votant, un tânăr, după care votul a decurs în condiţii normale. Lumea a ieşit la vot, românii au ieşit la vot, ceea ce ne bucură foarte tare. În continuare este o prezenţă cumva dorită de către noi şi asta în primul rând pentru că am încercat ca la alegerile europarlamentare să avem mai multe secţii în Belgia, cu o distribuire echilibrată, respectiv 24 de secţii, dintre care 10 secţii în Bruxelles”, a afirmat ea.

La Bruxelles au fost amenajate 10 secţii de votare, la Anvers două secţii, iar la Liege, Mons, Charleroi, Bruges, Gent, Roeselare, Geel, Hasselt, Namur, Turnhout, Arlon, Sint-Niklaas câte o secţie de votare.

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

22 de Comentarii

  1. Cetățeni români din tara: mergeți la vot dar doar pentru a va anula singuri buletinele de vot! Acești „boi și vaci bipezi” înscriși pe liste la alegeri, nu va reprezenta pe niciunii și nici Romania, toți sunt setati pe distrugere și furat, pentru îmbogățire peste noapte!

  2. Sute de milioane de oi . Specia are cea mai mare prezenta in Europa.
    Uite, merg sa fac un dus si ma duc totusi la vot. Merg pe AUR si S.O.S, dupa caz. Altceva nu am la dispozitie.

  3. Chestia e să incerci să fii un pic mai intelient ca ei.. Deci te duci la vot efectiv doar pentru a nu le lăsa lor marja de fraudă.. Gîndește-te de toți am merge la vot , lor nu le-ar mai ajunge numeric voturi de adăugat pentru fraudă.

  4. Probabil Prezentza la Votare se Monitorizează de Uniunea Europeana ! Si stiu exact cati Cetateni au Votat !

  5. Ha, ha! Halal cultură poolitică! Dupe capu’ vost’ a fi pi locu’ 2 insamnă că iești disident? Sau aiasta-i narațiunea pintru Hungaria, dictată di la Brushell?

  6. Ce să votam,pe cei care nu au treabă cu noi,pe cei în gură cu genul,pe cei care își bat joc de noi când ajung la Bruxelles

  7. ,,Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”, spunea Mark Twain în sec. al XIX-lea. Așa că astăzi, în toată Europa, se va fura în mod civilizat, în concordanță cu valorile occidentale. Nu degeaba la noi numărul alegătorilor depășește numărul populației, ca să aibă de unde să aibă balta pește. Numărul votanților la noi este de 18.987.675 la o populație de vreo 16 milioane. Înainte de ’89, la o populație de 23 milioane, erau 17 milioane de alegători. Nici matematica nu mai e ce a fost … Slava!

  8. Romanii mei, am fost in recunoastere.
    Dumnezeu are simtul umorului. E scris cu litere verzi pe cladire sa nu pot nici in somn sa ratez
    „Iarba verde de acasa, sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa…”

    Beeee si o cacareaza!

  9. Oamenii din intreaga lume isi pierd timpul de pomana cu votul ,pt. ca experienta anilor trecuti ,ne arata foarte clar ca, din cei alesi ca sa reprezinte tara si poporul lor ,nimeni din astia ,nu au facut nimic.Totul este doar un circ si batae de joc la adresa oamenilor.

  10. Marea disperare este legata de prezenta la vot (si deci de legitimitatea celor alesi), cred ca aici s-a minarit cu „tabletele STS europene” la greu, chiar mai mult decit „sa cistige un partid sau altul”. Eu unul cred ca prezenta la vot a fost, in fiecare tara UE separat si pe UE per total, sub 50%, undeva probabil pe la 40-45%. In rest … veti vedea, dragi gugustiuci, pe cine ati trimis la Bruxelles ca sa se imbogateasca, sa doarma si sa ne demonstreze cit de curind ca i se „balangane” de Romania si de poporul roman.

  11. În 7 decembrie 1941, forțele japoneze au distrus o parte din flota americană de la Pearl Harbor. Nu partea esențială, totuși. Portavioanele au scăpat.
    A doua zi, președintele Roosevelt a denunțat acest atac „subit și cu premeditare”.
    Cum de nu i-o fi trecut prin cap să invoce un atac „neprovocat, nejustificat și ilegal”, ca să-i citez pe liderii occidentali de astăzi?
    Cine o fi stabilind că un atac militar este sau nu legal?
    Apropo.
    Japonia a atacat fiindcă USA nu-i permitea niciun fel de extindere a bazei de materii prime, deși Occidentul colonizase și jefuia 1/3 din planetă. Niponii se dezvoltau accelerat, iar competitorii cu ochi oblici nu erau bineveniți pe „piața liberă”, firește!
    Rusia a atacat fiindcă Occidentul, din nou, nu suportă concurența, de aceea a încercat s-o închidă într-un sarcofag strategic, format din state aliate cu NATO (sau doar cu US of A).
    După 81 de ani, reacția rușilor a fost la fel cu a japonezilor – atac preventiv, o noțiune mult folosită de americani, care au și aplicat-o în Orientul Mijlociu, de pildă.
    Există un drept al statelor mici de a se alia cu oricine?
    Teoretic da, practic nu.
    Altfel de ce, acum 2 ani, USA ar fi avertizat Insulele Solomon să nu cumva să încheie vreo alianță cu China, că e jale?
    Ca un detaliu, Insulele Solomon se află la… 10.000 km de coastele americane, pe când de la granița cu Ucraina până la Moscova sunt vreo 400 de km, adică nimic pentru o rachetă.
    Argumentul final la care recurg susținătorii intereselor americane este „Noi suntem buni, ceilalți sunt răi”.
    Într-adevăr, a fost genială găselnița lui Reagan despre „Imperiul Răului”! 😉

  12. Șmenul este să nu mergi la vot .Atunci gândește cum arată exipolul dacă nu ar avea nici un vot.De aceea se fac aceste manevre să mergi la vot și să faci risipă de hârtie pentru că cine numără câștigă de aceea eu nu le ofer nimic pentru numărat.

  13. „Parlamentul European este singura instituţie europeană aleasă direct de cetăţeni” și LIPSITĂ DE ORICE FEL DE RELEVANȚĂ POLITICĂ ȘI SOCIALĂ: nu decide nimic, i se dau ordine de la Komiziya Ioropenisă islamizantă, și se ocupă „dăcît” cu bătutu’-dîn-gură!

  14. “Parlamentul European este singura instituţie europeană aleasă direct de cetăţeni,” și nu are nici un rol în politica și destinul țarilor europene. Este doar o sinecură pentru parlamentari și pentru mii de funcționari interesați de o birocrație uriașă care se auto perpetuează.

  15. Bine asa, bosulica. La fel am vrut sa fac si eu, dar am ratat deadlineul pana cand puteam sa ma inregistrez la gemeinde (19 mai parca). Mi-am adus aminte pe 21 (cand mi-am adus aminte ca e Sf. Constantin, uitasem complet de asta de vreo cativa ani).

  16. Lui Emile de la 23:10..
    Europarlamentarele sunt un sondaj mai precis pentru mutrele de la Davos,prin care ei precizează, „unde să dea că sa crape”…Acum desigur că ei știu încotro să-și focuseze eforturile pentru a îmblânzi tendințele alegătorilor .. Daca Ursula rămîne atunci forfoteala asta cu europarlamentarele e o clounadă..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.