Nici gravitatea ştirilor, nici comentariile nu mai pot face faţă valului de perplexitate care acoperă societatea. Criteriile care s-au aflat la baza deciziilor din perioada dogmatismului socialist, riguros respectate în autoritarismul lor implicit, nu s-au schimbat, însă lumea da. Totul pare chemat, din nou, să se alinieze unor noi imperative, în general aflate în interesul celor din politică şi administraţie. Nu acestea sunt societatea, politica sau reforma. Eşecul românesc actual se află în directa ascendenţă a lipsei conceptuale, sub presiunea unei originalităţi al cărei nume ar trebui să fie cât mai limpede conturat juridic drept deturnare economică a ţării în interesul unor grupuri mafiote. Alegerile stau sub presiunea emoţională a fricii de schimbarea adevărată, care ar exclude majoritatea aplicanţilor de acum. Negociind la bursa populismului mult prea ieftin şi a demagogiei propria continuitate, clasa politică îşi arogă indirect structură democratică într-un joc inacceptabil.
România se află în criză sistemică, rezultat al protecţionismului continuu al grupurilor politico-mafiote, de la nivelul Preşedinţiei până la ultima entitate care reprezintă statul, comunităţile. Vinovaţii direcţi de situaţia actuală se regăsesc vizibil în primele rânduri ale refondării falsei Republici, şi continuă cu interesata lipsă de reformism a celor care au fost cooptaţi în structuri de-a lungul anilor. Fracţionată precum o pradă, ţara se află la dispoziţia celor care se pregătesc să-şi înnoiască poziţiile sau să acceadă la putere. Resursele cu destinaţie publică se pierd în păienjenişul acestui angrenaj, de parcă principala, unica lor fundamentare ar fi subvenţionarea acestuia. Situaţia României, unde fondurile publice de investiţii şi dezvoltare s-au metamorfozat în extinderea grupurilor inevitabil mafiote, este reliefată de lipsa halucinantă a infrastructurii generale. În acest punct DNA-ul nu mai poate interveni. Preşedintele, Guvernul, societatea civilă nu s-au autosesizat, forţa lor actuală constituindu-se din această megacorupţie legală, anihilând pasul practic spre democraţie. Ideatica jocurilor de culise împotriva lansării sociale dă tonul politicii partidelor actuale. Speranţa conservării unei puteri tot mai specializate în minimalizarea treburilor publice face posibilă prezenţa scandaloasă a unor personaje care au ajuns să submineze în totalitate valorile curente. Majoritatea candidaţilor la viitoarele alegeri nu au nicio legătură cu democraţia, această situaţie fiind moştenirea fatală a ultimelor zeci de ani.
O nouă morală publică axată pe garanţii ar putea debarca această clasă de uzurpatori. O societate ajunsă la capătul capătului, şi căreia i se propune acelaşi experiment al orbirii, îşi vede încălcate ultimele premize constituţionale. Fundamentalismul dispreţului public, cu tot ce poate cuprinde în aria sa, continuă să constituie atmosfera pentru susţinerea corupţiei.
Poate cea mai importantă caracteristică a votului este retragerea sa, în condiţiile încălcării foilor de parcurs. Organizarea altor alegeri trebuie să fie modalitatea care să cenzureze corupţia şi lipsa rezultatelor preconizate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.