Alexandru Dimitriu (USR): „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia”

Deputatul USR Alexandru Dimitriu, susține, într-o postare pe Facebook, faptul că fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, încearcă să minimalizeze efectul deciziei Înaltei Curți a CJUE privind prescripția, pe care o numește o „înfrângere istorică”.

<Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că „vădit incompatibil cu dreptul Uniunii” înseamnă, de fapt, „interpretări care pot diferi”.>, se arată în postarea lui Alexandru Dimitriu.

Dimitriu, susține că ieșirea lui Radu Marinescu pe această temă are rolul de a „o apăra pe Lia” (Lia Savonea, președinta ÎCCJ – n.red).

„Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar!”, susține Alexandru Dimitriu.

Alexandru Dimitriu: Există vinovați cu nume și sediu în privința decizie CJUE

Totodată, Dimitriu susține că „insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu” și că nu e vorba de un context generat de instabilitatea politică, așa cum a afirmat fostul ministru al Justiției.

<Că nimeni nu e vinovat, contextul a fost de vină, iar soluția e – surpriză – să înceteze „instabilitatea politică”.
Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria. Zice că prescripția e „dintotdeauna” drept substanțial, acoperită de lex mitior? Marea Cameră răspunde: din perspectiva jurisprudenței CEDO — chiar cea invocată de el — normele de prescripție sunt procesuale, iar standardul din Decizia 67/2022 nu pune în aplicare garanțiile Cartei. Paragraful 134.
Zice că deciziile din 2024 sunt „interpretări jurisdicționale” legitime? Marea Cameră răspunde, la paragraful 234: ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu.>

Alexandru Dimitriu mai susține că, deși „dispozitivul vizează fraudele contra banilor europeni”, așa cum afirmase Radu Marinescu, <motivarea demolează raționamentul deciziilor din 2024 în întregime: CEDO interpretată greșit, lex tertia construită pe premisă falsă, dialogul obligatoriu cu CJUE refuzat.>. Or, acest lucru, explică Dimitriu, însemnă că toate argumentele ÎCCJ privint prescripția au fost demontate, nu doar pe cele privint fraudele cu bani europeni.

<Zice că e „doar un regim derogatoriu pentru fraudele UE”? Da, dispozitivul vizează fraudele contra banilor europeni. Doar că motivarea demolează raționamentul deciziilor din 2024 în întregime: CEDO interpretată greșit, lex tertia construită pe premisă falsă, dialogul obligatoriu cu CJUE refuzat. Când ți-au picat toate argumentele, nu te salvează că ai pierdut „doar” pe terenul pe care s-a jucat meciul.
Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat.
„Știința dreptului nu este tărâmul taberelor ideologice”, ne dăscălește el. Corect. De-aia nu i-am răspuns cu ideologie, ci cu paragrafe. Marea Cameră nu e o tabără — e instanța al cărei cuvânt e obligatoriu inclusiv pentru foștii miniștri care ar prefera să nu-l citească.>

Ce spusese Radu Marinescu

Radu Marinescu susținea, sâmbătă, tot printr-o postare pe Facebook că este necesară adoptarea unei legislații mai atent concepute și mai stabile.

Potrivit acestuia, prescripția este, în dreptul penal românesc, o instituție de drept substanțial. Normele din această categorie intră sub incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile.

De asemenea, Marinescu a vorbit despre necesitatea eficientizării activității judiciare, atât în ceea ce privește urmărirea penală, cât și judecarea cauzelor.

Printre măsurile pe care le consideră necesare se numără stabilitatea resurselor umane, specializarea, accelerarea digitalizării, îmbunătățirea infrastructurii și alocarea resurselor necesare sistemului judiciar.

„Trăim într-un paradox, în care cerem perfecțiune judiciară și capete tăiate, dar reducem sau blocăm alocarea de resurse, ne războim cu magistratura pentru drepturi pe care statul român le-a acordat anterior”, a afirmat Marinescu.

„Suntem acum în zodia vorbelor despre justiție, un subiect instrumentalizat politic conjunctural. E cazul să trecem la zodia faptelor”, a adăugat acesta.

În opinia sa, primul pas pe care politicienii îl pot face este să pună capăt actualei instabilități politice pentru ca reformele să poată fi realizate.