Aliații NATO au oprit o operațiune rusă în Arctica. Cablurile submarine, în vizorul Moscovei

O operațiune rusă suspectată că viza cablurile submarine din apropierea Svalbardului a fost oprită de aliații NATO.

Aliații NATO au oprit o operațiune rusă în Arctica. Cablurile submarine, în vizorul Moscovei

Foto: nato.int

O operațiune rusă suspectată că viza cablurile submarine din apropierea Svalbardului a fost oprită de aliații NATO.

NATO ar fi dejucat un presupus complot rusesc de sabotare a cablurilor submarine din apropierea arhipelagului Svalbard. Marea Britanie, Norvegia și SUA au urmărit submarinele rusești și le-ar fi împiedicat să finalizeze exercițiul.

NATO a dejucat în această primăvară o operațiune secretă a Rusiei în apele arctice, în apropierea arhipelagului Svalbard, în cadrul căreia submarine rusești ar fi exersat utilizarea unei tehnologii concepute pentru sabotarea cablurilor submarine, potrivit unor oficiali occidentali citați de Reuters.

Operațiunea a fost detectată de Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite, care au urmărit navele rusești și le-au confruntat în timpul exercițiului. Potrivit surselor Reuters, intervenția aliaților a împiedicat navele să ducă la capăt exercițiul, iar acestea au părăsit ulterior zona.

Informațiile obținute de Reuters aduc noi detalii despre incidentul făcut public în luna aprilie de Marea Britanie și Norvegia. La acel moment, cele două țări anunțaseră că au descoperit o operațiune rusă clandestină în apele arctice. Nu fuseseră însă dezvăluite amploarea operațiunii, implicarea Statelor Unite și faptul că Rusia testa o nouă armă destinată infrastructurii submarine.

Operațiunea ar fi fost desfășurată de GUGI, direcția rusă specializată în operațiuni de război subacvatic. Unitățile sale folosesc submarine și submersibile capabile să opereze la adâncimi mari, iar activitatea lor este urmărită de serviciile de informații occidentale de mai mulți ani.

Infrastructura strategică a Norvegiei

Ținta potențială a operațiunii este deosebit de importantă pentru infrastructura strategică a Norvegiei și pentru comunicațiile internaționale. Două cabluri de fibră optică, fiecare cu o lungime de aproximativ 1.400 de kilometri, leagă Svalbard de Norvegia continentală. Acestea transportă cantități importante de date provenite de la stația terestră de sateliți SvalSat, una dintre cele mai mari astfel de instalații din lume.

Cablurile submarine reprezintă o infrastructură esențială pentru economia mondială. Prin ele circulă o mare parte din traficul de internet și al comunicațiilor internaționale, dar și date folosite în tranzacții financiare. Tocmai de aceea, deteriorarea sau distrugerea lor ar putea produce efecte care depășesc cu mult zona în care are loc un eventual atac.

Oficialii occidentali  consideră că operațiunea trebuie privită în contextul intensificării activităților rusești de sabotaj și spionaj în Europa. În ultimii ani, navele au fost observate în apropierea unor cabluri de comunicații, conducte și cabluri electrice, în activități descrise drept „drifting”, prin care infrastructura de pe fundul mării poate fi cartografiată.

Potrivit datelor companiei de analiză maritimă Windward, numărul navelor care au navigat lent peste sau în apropierea infrastructurii submarine sensibile din Marea Nordului a crescut cu 52% în 2025, ajungând la 13.079. În regiunea Mării Chinei de Sud, activitatea de acest tip a crescut cu 88%.

Supravegherea infrastructurii submarine

NATO și statele membre și-au consolidat între timp supravegherea infrastructurii submarine. Alianța a lansat, printre altele, sistemul Baltic Sentry, iar Marea Britanie conduce inițiativa Nordic Warden, menită să sporească monitorizarea infrastructurii critice. Rusia nu a oferit un răspuns la solicitarea Reuters privind incidentul. Kremlinul a negat în mod constant acuzațiile potrivit cărora Moscova ar desfășura operațiuni de sabotaj în țările NATO sau ar pregăti o confruntare cu Alianța.

Cablurile submarine

Cablurile, care nu sunt mai groase decât un furtun de grădină şi se află pe fundul mării sau îngropate chiar sub acesta, sunt esenţiale pentru conectivitatea globală la internet şi pentru tranzacţiile financiare. Importanţa lor economică şi strategică le-a transformat în ţinte în conflictele din trecut, inclusiv în Primul şi al Doilea Război Mondial, când erau esenţiale pentru transmiterea ordinelor prin telegraf sau telefon.

CITEȘTE ȘI

Trump a găsit cauza blocajului din Ucraina: „Doi oameni care se urăsc”

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.