După votul din plenul Senatului (camera decizională), Legea ANI poate fi atacată la CCR de către:
- Președintele României;
- unul dintre președinții celor două Camere;
- Guvern;
- Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Avocatul Poporului;
- un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
USR are 19 senatori și 40 de deputați. Astfel, ar mai avea nevoie de șase semnături fie la Senat, fie zece la Camera Deputaților.
USR, prin vocea lui Dominic Fritz, a anunțat deja că va ataca la CCR legea, în cazul în care va trece de plen.
„Dacă totuși trece în Parlament, președintele va trebui să promulge o lege neconstituțională. Bineînțeles că va fi atacată și la CCR, deci până la finalul lui august această lege nu poate fi în vigoare. Deci riscă bani pentru școli și investiții”, a spus Dominic Fritz.
Pierde Dominic Fritz mandatul de primar după decizia ÎCCJ? Decizia, în pixul prefectului de Timiș
Care sunt pașii procedurali de urmat
În cazul în care Legea ANI va fi atacată la CCR, judecătorii vor stabili dacă legea este constituțională sau nu. În cazul unei decizii de neconstituționalitate, Parlamentul ar putea fi obligat să o pună în acord cu decizia Curții.
Ulterior, după ce este pusă în acord cu decizia CCR, legea merge la promulgare către președintele Nicușor Dan.
Președintele poate să o promulge, să o atace la CCR — dar nu pe același motiv pentru care Curtea s-a pronunțat deja — sau să o trimită din nou la Parlament pentru reexaminare.
Mai concret, dacă parlamentarii atacă la CCR amendamentul PSD prin care Dominic Fritz și-ar pierde mandatul, iar Curtea îl declară constituțional, președintele Nicușor Dan nu mai poate ataca la CCR același amendament.
Ulterior, după ce Parlamentul reexaminează legea și o trimite din nou la promulgare președintele trebuie să promulge legea în termen de 10 zile. El nu mai poate cere o nouă reexaminare.